În câteva cuvinte
Un important producător argentinian de tutun, Pablo Otero, acuzat de guvernul președintelui Milei de evaziune fiscală și spălare de bani, a acordat primul său interviu. Omul de afaceri neagă toate acuzațiile, susține că este persecutat și plănuiește să își mute afacerile în Uruguay.
Confruntarea dintre președintele Argentinei, Javier Milei, și puternicul magnat al tutunului, Pablo Otero, proprietarul companiei Tabacalera Sarandí, se intensifică. Omul de afaceri, acuzat de guvern de evaziune fiscală și spălare de bani, se consideră victimă a unei persecuții deliberate.
În februarie 2024, președintele Milei a indicat pe X (fostul Twitter) presupușii responsabili pentru blocarea unei legislații considerate cruciale pentru destinul Argentinei. El a menționat "Domnul Tutunului" printre cei care "fac lobby și 'conving' politicieni pentru a-și apăra interesele", fără a-l numi direct. Pablo Otero, născut în același an, 1970, cu Milei și care a studiat, de asemenea, economia, a înțeles că se referea la el.
Compania sa de familie, Tabacalera Sarandí, producătoare de țigări de marcă secundă vândute la jumătate de preț față de liderul pieței, a atins o cifră de afaceri anuală de 800 de milioane de dolari și a concentrat peste o treime din piață. Creșterea a fost accelerată de decizii judecătorești care au împiedicat aplicarea unei legi din 2017 ce obliga compania să stabilească un preț minim de 75% din prețul mărcii celei mai vândute. Către 2024, agenția fiscală estima datoria Tabacalera Sarandí către stat la peste 1,2 miliarde de dolari pentru eludarea acestei norme.
Tweetul lui Milei din 2024 a stimulat interesul asupra vieții și activității lui Otero, care de atunci s-a confruntat cu acuzații de evaziune fiscală și mită. În aprilie anul curent, guvernul l-a denunțat pentru spălare de bani, printre alte capete de acuzare, pentru vânzarea de țigări către distribuitori cu "profil fiscal neregulat și fără capacitate operațională".
Într-un interviu, Pablo Otero a declarat că "campania de denigrare" a ajuns la un asemenea punct încât a renunțat la funcțiile de director la Tabacalera Sarandí și Grupo Madero Sur. El susține că această campanie este orchestrată de un competitor (controlat de o multinațională) și are ramificații în instituții precum ambasada SUA, Curtea Supremă, justiția argentiniană, organizații politice și de afaceri, precum și marile mijloace de comunicare.
Întrebat despre averea sa, Otero a estimat-o la "între 10 și 20 de milioane" de dolari, confirmând ulterior o cifră de 15,17 milioane de dolari obținută de la contabilul său.
Otero a vorbit despre istoricul său în industria tutunului, început cu afacerea familiei la sfârșitul secolului al XIX-lea. După moartea tatălui său în 1993, a dat faliment, dar a revenit în 1998. Strategia sa s-a bazat întotdeauna pe oferirea unui preț redus, esențială în contextul crizelor economice argentiniene. El a subliniat rolul crucial al țigărilor Red Point, vândute la jumătate de preț față de Marlboro, pentru atingerea unei cote de piață de 33%.
Referitor la impactul tutunului asupra sănătății, Otero a admis că nu este sănătos, dar a comparat fumatul cu "orice alt abuz", considerând criticile ca fiind "presă proastă", în ciuda statisticilor privind mortalitatea.
Otero și-a exprimat și viziunea politică, afirmând că a votat pentru Milei la ultimele alegeri, anterior pentru Mauricio Macri și niciodată pentru kirchnerism/peronism, pe care îl consideră un "jefuitor sistematic". A lăudat politica economică a lui Milei și pe ministrul Economiei, Luis Caputo, numind presa argentiniană "cea mai antidemocratică".
Cu privire la datoria fiscală estimată la 1,2 miliarde de dolari, Otero insistă că nu datorează acești bani, deoarece nu i-a colectat niciodată de la consumatori. El susține că a câștigat un proces privind neconstituționalitatea legii din 2017 și a plătit impozite proporțional cu prețul produselor sale. El consideră că nu a încălcat legea, ci a folosit mijloace legale în interesul companiei sale, opunându-se încercărilor competitorului Massalín de a-l elimina de pe piață.
Otero a recunoscut că vânzările companiei s-au triplat în urma conflictului. A confirmat angajarea de lobbyiști pentru a-și promova interesele în Congres, pledând pentru condiții echitabile între companiile naționale și cele internaționale. A respins acuzațiile de dare de mită ca fiind "fake" și a considerat acuzațiile de spălare de bani ca fiind vagi și ilogice, având în vedere impozitele mari plătite pe cifra de afaceri declarată.
Discutând despre informațiile publicate conform cărora ar fi legalizat 60 de milioane de dolari printr-o lege de amnistie fiscală, Otero a refuzat să confirme suma exactă din motive de siguranță personală, dar a confirmat că a utilizat acest mecanism din lipsă de încredere în sistemul argentinian.
Potrivit lui Otero, avocații săi din SUA l-au avertizat asupra posibilității de a fi reținut la intrarea în țară. Omul de afaceri intenționează să își mute activitățile în Uruguay, explorând oportunități în producția de mașini de curse, imobiliare și servicii financiare. El a concluzionat: "Țara mea mă alungă".
