În câteva cuvinte
Mii de locuitori din Marsilia, inclusiv politicieni de seamă, au participat la un protest amplu împotriva flagelului traficului de droguri, declanșat de asasinarea lui Mehdi Kessaci, fratele unui cunoscut activist antidrog. Această acțiune a marcat un punct de cotitură în lupta orașului împotriva criminalității organizate.
Marsilia, al doilea oraș ca mărime din Franța, cu o populație de 850.000 de locuitori, a ajuns la limita răbdării. Sâmbătă, aproximativ 6.200 de persoane, conform estimărilor poliției, au ieșit pe străzi îmbrăcate în alb, într-unul dintre cele mai ample proteste împotriva traficului de droguri, denunțând asasinarea lui Mehdi Kessaci.
Mehdi Kessaci, fratele unui cunoscut activist și politician antidrog, a fost ucis cu nouă zile în urmă. Acest eveniment sângeros a fost un punct de inflexiune, readucând în atenție situația tensionată a orașului din anii '80. "Vorbim pentru că știm că tăcerea ucide", a declarat emoționat fratele victimei.
Istoria se repetă acum în cea mai violentă versiune a sa. Mehdi a fost asasinat în timp ce își parca mașina în districtul al patrulea, în nordul Marsiliei. El era fratele lui Amine Kessaci, un activist cunoscut în cartierele problematice și afectate de traficul de droguri din nordul orașului. Poliția încă investighează cazul, iar asasinii sunt în libertate. Ipoteza principală este că asasinatul a fost comandat din închisoare de către unul dintre liderii grupării DZ Mafia. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a descris crima ca fiind "o crimă de intimidare", un pas spre consolidarea unui regim hegemonic impus de bande.
La manifestație, chiar în locul unde a fost ucis Mehdi, au fost prezenți președintele Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, primarul orașului, Benoît Payan, și alți politicieni de stânga, precum Olivier Faure și Boris Vallaud, care au strigat "justiție pentru Mehdi". "Avem nevoie de justiție socială, de angajament din partea statului și a administrațiilor locale, precum și de sprijin pentru asociațiile care depun eforturi zilnice cu resurse foarte puține", a subliniat Amine Kessaci în discursul său.
Marșul a avut ca scop contracararea efectului deja palpabil al asasinatului: tăcerea, frica și omertà. Mulți activiști care lucrează în cartierele defavorizate, ca educatori, mediatori sau avocați, au decis să nu mai apară în presă de teama represaliilor. O avocată, care a cerut să rămână anonimă, a declarat: "Acest asasinat este eșecul statului nostru și al Europei de a asigura protecția cetățenilor săi. Amine era un politician care combătea traficul de droguri. A ataca un politician și familia sa în Franța înseamnă a ataca statul. Vom face un pas înapoi, nu se va mai putea vorbi în public. Dacă lupta continuă, va trebui să fie din anonimat și discret pentru a nu-și căuta probleme."
Asasinii lui Mehdi nu au fost încă reținuți. Motocicleta folosită a fost găsită incendiată departe de locul crimei. Primele investigații indică spre Amine O., cunoscut sub numele de Mamine sau Jalisco, unul dintre liderii DZ Mafia. Acesta se află într-o închisoare de înaltă securitate, dar se suspectează că a putut organiza crima din detenție, așa cum se întâmplă frecvent.
Situația este "gravă", recunoaște viceprimarul Marsiliei, Pierre Huguet. El subliniază că este un "punct de cotitură fără precedent în Marsilia, care amintește de anii '80 cu asasinarea judecătorului Michel." Problema traficului de droguri a devenit națională, afectând și orașe precum Grenoble, Nîmes sau Toulouse.
Cartiere precum La Castellane, La Paternelle, La Savine, Les Rosiers sau Frais Vallone, unde au crescut frații Kessaci, au fost mult timp teritorii inexpugnabile pentru poliție. În ultimii ani, două bande rivale, DZ Mafia și Yoda, au purtat un război sângeros care a lăsat aproape o sută de morți. Deși numărul asasinatelor a scăzut, "a crescut senzația de impunitate a acestei organizații", potrivit surselor poliției.
Momo Benmedoour, activist și asistent social în cartierul Malpassé, a fost în prima linie a protestului. El explică că mulți tineri se alătură infracționalității din cauza condițiilor de viață precare și a lipsei alternativelor. Momo, care afirmă că nu îi este frică, subliniază gravitatea momentului: "Este o amenințare pentru toți și toată lumea este nervoasă. Este metoda Cosa Nostra din anii '80, când erau atacați jurnaliști, politicieni, judecători... și se făcea pentru a nu se vorbi, pentru a nu exista martori." Deocamdată, Marsilia continuă să se ridice și să-și facă auzită vocea pentru a evita normalizarea mafiei.