
În câteva cuvinte
Un nou val de violențe a lovit Fâșia Gaza, după ce Israelul a lansat un bombardament masiv, soldat cu sute de morți și răniți. Premierul Netanyahu este acuzat că folosește conflictul pentru a-și consolida puterea, încălcând armistițiul cu Hamas și ignorând suferința civililor palestinieni.
Bombardamentul brutal israelian asupra Fâșiei Gaza
Bombardamentul brutal israelian din zorii zilei de ieri asupra Fâșiei Gaza, soldat cu peste 400 de morți și aproximativ 600 de răniți, demonstrează că niciun acord cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, nu este de încredere. Acesta întărește suspiciunea că liderul israelian de extremă dreaptă folosește acest război inegal, în care populația civilă palestiniană este principala victimă, ca pe o strategie politică pentru a-și consolida puterea.
Cu zeci de atacuri aeriene simultane și bombardamente intense de artilerie din diferite puncte ale teritoriului palestinian asuprit, Netanyahu a aruncat în aer armistițiul încheiat cu miliția islamistă Hamas acum aproape două luni. Acesta era parte a unui plan laborios de pace destinat să pună capăt ofensivei militare ordonate de Netanyahu în octombrie 2023, care a devastat teritoriul palestinian, a îngrozit lumea și, până la momentul armistițiului, a dus la peste 60.000 de morți, 110.000 de răniți, aproape 15.000 de dispăruți și un milion și jumătate de refugiați palestinieni. Aproape toți civili.
Netanyahu a acționat în mod complet unilateral și cu o intensitate letală împotriva populației civile, rar văzută în decursul a peste un an de conflict. A făcut-o atacând zone care anterior fuseseră declarate "sigure" chiar de armata israeliană și unde, în lunile precedente, sute de mii de refugiați, care își pierduseră casele din cauza bombardamentelor israeliene, fuseseră încurajați să se stabilească.
Premierul israelian a folosit detalii ale armistițiului pentru a justifica ceea ce este de nejustificat. Punerea în scenă impardonabilă a Hamas în timpul eliberării ostaticilor nu poate fi considerată un motiv valid pentru a scufunda un proces de pace care a durat luni de zile și a implicat intervenția activă a mai multor țări. Netanyahu susține, de asemenea, că Hamas a respins toate ofertele făcute în negocierile indirecte cu Israelul. Însă informațiile care vin de la mediatorii din Cairo nu confirmă acest lucru.
Încălcarea armistițiului repornește contorul scandalos al victimelor palestiniene nevinovate și crește și mai mult suferința familiilor celor 59 de ostatici israelieni care, vii sau morți, rămân de predat. SUA nu ajută prea mult. Într-o altă demonstrație de incongruență, Casa Albă - care a fost consultată înainte de atac - cere "reținere" din partea lui Netanyahu, dar, în același timp, amenință din nou cu "dezlănțuirea iadului" împotriva celor care "terorizează" Israelul. Premierul israelian a dat deja suficiente semne că nu are nevoie de mesaje atât de explicite pentru a le considera un cec în alb. Iar Washingtonul are din ce în ce mai puțină credibilitate, când președintele promovează ideea dementă de a construi un resort turistic în Gaza, ceea ce necesită o epurare etnică prealabilă.
Pe plan intern, masacrul din Gaza coincide în mod convenabil cu scandalul politic privind trei consilieri ai lui Netanyahu care sunt investigați pentru că au primit bani din Qatar, aliat al Hamas. Cazul a fost umbrit de violență. Faptele au fost descoperite de Shin Bet, securitatea internă, al cărui șef a fost demis brusc de Netanyahu, care vrea să împiedice prin orice mijloace să fie asociat cu eșecul de securitate națională reprezentat de atacul din 7 octombrie. Netanyahu, hărțuit de justiție și de extrema dreaptă religioasă, și-a legat supraviețuirea politică de războiul permanent, cu orice cost uman ar fi necesar.