Parlamentul spaniol se pregătește, mai degrabă informal decât oficial, pentru un scenariu fără precedent în care un deputat în funcție ar putea fi încarcerat. Aceasta ar marca prima dată în etapa democratică a Spaniei când un membru activ al Congresului ajunge la închisoare.

Biroul Congresului ar suspenda deputatul din funcția sa, însă nu i-ar retrage mandatul. Dezbaterea cheie se concentrează pe întrebarea dacă această situație ar putea varia și reduce majoritatea absolută a Camerei, stabilită în prezent la 176 din 350 de mandate.

Articolul 21 din Regulamentul Congresului prevede, la punctul doi, că deputații își pierd drepturile și obligațiile parlamentare atunci când, "cu aprobarea Camerei pentru o cerere de suplicatoriu și cu o decizie fermă de punere sub acuzare, se află în situația de arest preventiv și pe durata acestuia". Din acel moment, deputatul nu ar mai putea vota, nu ar aparține unui grup parlamentar și nu ar mai primi retribuții economice, adică salariul și celelalte indemnizații.

Acest aspect este destul de clar, dar rămâne de clarificat dacă o astfel de ipotetică suspendare modifică majoritatea Camerei. Nici Biroul, nici partidele parlamentare nu au abordat oficial această discuție, dar ea circulă pe coridoarele Cortes, până la punctul în care unii purtători de cuvânt au menționat că s-ar fi solicitat un raport în acest sens corpului de juriști al Congresului. Această decizie nu a fost adoptată și nici nu este luată în considerare deocamdată, printre altele, deoarece există precedente pe care să se bazeze la momentul potrivit.

Purtătorul de cuvânt al PSOE, Patxi López, a declarat marți, chiar înainte de a intra în plen, că presupusa modificare a majorității Camerei "nu i-a trecut prin cap" și că, la momentul potrivit, se va face ceea ce va decide Biroul pe baza Regulamentului. Această normă, cu rang de lege, nu specifică acest scenariu, dar juriștii au recapitulat precedentele cele mai similare pentru a concluziona că există poziții pentru toate gusturile, dar doar două opțiuni.

În 1989, după cele de-a treia alegeri generale câștigate de socialistul Felipe González, Camera nu a putut fi constituită inițial deoarece 18 deputați aleși din diferite provincii au fost contestați de PP în așteptarea unei rezoluții judiciare, iar patru membri Herri Batasuna nu au ajuns să-și asume pe deplin calitatea, refuzând să respecte Constituția "prin imperativ legal", o atitudine respinsă de atunci de președintele Cortes, socialistul Félix Pons. La învestitură s-a ajuns cu 332 de deputați. Plenul a fost constituit cu o majoritate absolută de 167 de locuri, pe care le-a adunat González la prima încercare. Cei patru de la HB au fost considerați "deputați absenți" și nu au mai revenit în Congres, iar González a funcționat restul legislaturii cu o majoritate în Cameră de 175.

O altă situație similară în studiu, care are mai multe șanse de a progresa acum din nou, se referă la ceea ce s-a întâmplat în iunie 2019, în plin "procés" catalan, și care a fost rezolvată cu decizia Biroului, în urma unui raport al juriștilor, în sensul că nu ar trebui să aibă niciun efect asupra calculului locurilor pentru voturi. Acel raport a concluzionat: "În conformitate cu precedentele, situația de suspendare a unui deputat din drepturile și obligațiile sale trebuie diferențiată de neachiziționarea condiției de membru deplin, precum și de pierderea acestei condiții. Prin urmare, trebuie înțeles că deputații suspendați își mențin condiția de membri ai Camerei și, în consecință, trebuie să fie incluși în calculul compoziției sale fixate la 350 încă din ziua constituirii sale, neafectând astfel numărul de voturi necesare pentru atingerea majorității absolute (176) și a celorlalte majorități speciale stabilite de Constituție, legile organice sau Regulamentul Congresului."

Atunci, PP și Ciudadanos au refuzat reducerea nivelului pentru atingerea majorității absolute. Nici acum nu a solicitat-o niciun partid. Surse politice și parlamentare au subliniat că foarte puține voturi ale legilor importante au necesitat în această a XV-a legislatură majoritatea absolută, abia jumătate de duzină, și nu se întrevede, după dezangajarea politică a Junts, că de acum înainte vor fi mult mai multe.