În câteva cuvinte
Partidele de opoziție spaniole PP și Vox folosesc retorica "haosului" pentru a critica guvernul, ceea ce, conform datelor CIS, duce la o creștere a neîncrederii în stat și la o scădere a angajamentului democratic în rândul electoratului conservator. Experții avertizează asupra efectelor negative ale acestei retorici asupra democrației.
Partidul Popular (PP) și Vox, principalele forțe de opoziție din Spania, folosesc intens retorica "haosului" și a "dezastrului" pentru a critica guvernul actual. Această strategie, deși vizează slăbirea cabinetului, are efecte profunde și pe termen lung, subminând încrederea cetățenilor în serviciile publice, sistemul fiscal și, în cele din urmă, în democrația însăși, în special în rândul electoratului conservator.
Mesajul constant al opoziției este că guvernul este incompetent și incapabil să gestioneze problemele fundamentale, prezentând o imagine a Spaniei ca fiind "de lumea a treia", în ciuda taxelor considerate "exagerate". Termeni precum "risipă", "dezastru", "ruină", "haos" sunt omniprezenți în discursul lor. Această campanie nu este fără consecințe.
"Teoria haosului" cade pe un teren fertil, marcat deja de idei negative despre serviciile publice și utilitatea sistemului fiscal. Conform sondajelor Centrului de Investigații Sociologice (CIS), aceste idei au crescut constant printre susținătorii PP și Vox pe durata mandatului lui Pedro Sánchez. Mai grav, datele indică și o scădere a angajamentului față de democrație în Spania conservatoare în aceeași perioadă.
Profesorul de economie de la Oxford, Diego Sánchez-Ancochea, avertizează că polarizarea socială pe teme esențiale într-o democrație face dificilă construirea unor proiecte politice acceptabile pentru majorități largi și împinge partidele spre blocare ideologică, agravând problemele într-un cerc vicios. Fără idei comune minimale despre taxe, distribuția bogăției și servicii publice, angajamentul democratic se destramă printre cei care nu se simt reprezentați de guvernare.
Datele CIS susțin această analiză. Întrebați dacă "taxele sunt ceva ce statul ne obligă să plătim fără să știm prea bine în schimbul a ce", în 2024 aproape 40% dintre votanții PP și aproape 59% dintre cei ai Vox au fost de acord. În 2019, aceste procente erau semnificativ mai mici: 27,3% și 40,2%. În rândul votanților partidelor de stânga (PSOE, Sumar), procentul este mult mai mic și continuă să scadă.
Când sunt puși să aleagă pe o scară de la 0 la 10 (unde 0 înseamnă îmbunătățirea serviciilor publice chiar cu taxe mai mari, iar 10 invers), votanții PP și Vox se plasează în zona "mai puține taxe pentru mai puține servicii" (medii de 5,5 și 6,2), în timp ce susținătorii partidelor de stânga sunt de cealaltă parte (medii de 3,5 și 2,7). Această polarizare s-a accentuat în ultimii cinci ani.
Percepția că societatea beneficiază "mult" sau "destul" de pe urma taxelor abia depășește o treime din votanții PP și nu ajunge la 29% printre cei ai Vox, comparativ cu aproape 60% în cazul partidelor de stânga. În mod similar, diferența între blocuri este în creștere. Un rezultat frapant: trei sferturi dintre votanții PP și Vox consideră că ei și familiile lor primesc "mai puțin" decât ar trebui pentru ceea ce plătesc. În 2019, aceste procente erau de 51% și 66%. Curba este opusă în rândul alegătorilor progresiști.
Un aspect îngrijorător din datele CIS este angajamentul democratic. Deși susținătorii unui "guvern autoritar" în "anumite circumstanțe" rămân o minoritate în toate electoratele, procentul este mai mare la dreapta și continuă să crească. Între 2019 și 2025, în rândul votanților conservatori, procentul celor care nu exclud o preferință autoritară a crescut de la 4,7% la 7% la PP și de la 21% la 30,3% la Vox (aproape o treime). În tabăra progresistă, procentele sunt mai mici și scad.
Politicologii Camil Ungureanu, Carmen Lumbierres și Jordi Sarrión-Carbonell subliniază că utilizarea oricărei probleme pentru a "maximiza profitul politic" prin acuzarea unui "dușman mortal" are un efect "devastator" asupra țesutului democratic. Aceasta inversează logica dezbaterii, prezentând "democrația ca autoritarism și autocratii ca adevărații apărători ai democrației". Acest lucru "corodează" angajamentul democratic al destinatarilor acestor mesaje.
Experții avertizează că a vorbi despre "haos" și "dezastru" în fața unor probleme reale înseamnă "a te juca cu focul", alimentând sentimente de neîncredere în democrație și susținând opțiuni antisistem și de extremă-dreapta. Cercetările arată că percepția negativă a votanților asupra serviciilor publice este un "puternic predictor" al votului extremist. Partidele ar trebui să fie "foarte prudente" cu discursul "antisistem" care sugerează că "totul merge groaznic".
