
În câteva cuvinte
Partidul spaniol Izquierda Unida critică planurile guvernului de a crește cheltuielile militare, argumentând că acest lucru nu este posibil fără tăieri în sectorul social. Partidul propune o abordare alternativă a securității, inclusiv o revizuire a relației cu NATO.
Partidul spaniol Izquierda Unida (Stânga Unită), parte a guvernului de coaliție, își intensifică presiunea asupra Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) în legătură cu planurile de creștere a cheltuielilor pentru apărare. IU afirmă că reînarmarea, solicitată de Uniunea Europeană și NATO și la care Spania s-a angajat deja, nu este posibilă fără a afecta programele sociale.
La două săptămâni după ce președintele Pedro Sánchez a prezentat un plan de securitate ce implică investiții suplimentare pentru a atinge anul acesta obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare, partidul condus de Antonio Maíllo își arată din nou critici severe într-un document intitulat "Către un sistem alternativ de pace și securitate". IU contestă în text teza lui Sánchez, susținută până acum și de Sumar, și afirmă că, deși până acum s-a respectat, "nu este credibil" că poate exista o reînarmare fără a reduce în același timp cheltuielile sociale.
Coordonatorul federal al IU, Antonio Maíllo, a declarat că dezbaterea abia a început și că partidul nu acceptă rezultatul final bazat pe propunerea președintelui, pe care nu o împărtășesc. El a cerut o mobilizare pentru o "amplă alianță pentru pace" în țară, care să definească direcția politicii de apărare a Spaniei.
În propunerea sa alternativă, formațiunea de stânga, născută în 1986 pe fondul manifestațiilor împotriva aderării țării la Alianța Atlantică, propune ieșirea din NATO. IU propune, de asemenea, reconversia bazelor militare americane din Spania – pe care le cere închise, considerând că limitează "suveranitatea națională" și reprezintă un "risc" în contextul amenințărilor SUA – în centre mixte de cercetare climatică. Printre alte propuneri se numără și potențarea tehnologiilor cu dublă utilizare, cum ar fi dronele civile-militare sau apărarea cibernetică a infrastructurilor critice.
"În Uniunea Europeană, presiunea belicistă s-a transferat în politica internă spaniolă, din cauza incapacității PSOE de a se opune cursei iresponsabile a înarmării cerută de Consiliul European", afirmă textul critic. "Social-democrația spaniolă se aliniază astfel cu cea europeană, care susține un pact de mare coaliție privind politica armamentistică în UE cu dreapta și extrema dreaptă", adaugă acesta.
"O mare investiție în armament împiedică menținerea scutului social ridicat de guvernul de coaliție, în special după pandemie. Nu este credibil că reînarmarea se poate realiza fără a reduce cheltuielile sociale și, în orice caz, orice euro destinat armamentului este un euro care nu este destinat garantării drepturilor sociale", continuă documentul, care se aliniază în acest punct cu teza apărată de Podemos.
Antonio Maíllo a apărat voința IU de a duce legislatura până la capăt, afirmând: "Ne lansăm la ofensivă din convingerea că argumentele noastre sunt solide și pot pătrunde în guvern". El insistă că Spania trebuie încă să decidă "pe ce cale" va merge politica sa de securitate și apărare: "cu reînarmarea și spirala militară sau cu securitatea partajată". Formațiunea va înmâna documentul său celorlalte forțe din grup, precum și PSOE, pentru a fi discutat.
Un incident recent, legat de un contract al Ministerului de Interne pentru achiziționarea a 15 milioane de gloanțe din Israel, a declanșat o criză fără precedent în interiorul coaliției. Sumar a luptat timp de 24 de ore pentru ca această mișcare, care a deranjat și Moncloa (sediul guvernului) și contrazicea angajamentele publice ale Spaniei în această privință, să poată fi rectificată, dar nu s-a reușit. În cadrul Sumar, există nuanțe între partidele componente, iar cel al lui Maíllo este cel mai beligerant în această cauză. "Vom fi vigilenți [cu privire la alte posibile contracte], vom fi fermi și vom cere explicații", a afirmat liderul partidului într-o conferință de presă.
IU apără în document un nou model de securitate și cooperare pe continent, "ne subordonat SUA", o politică de alianțe bazată pe "multilateralism", care să consolideze axele Asia-Pacific, America Latină și Caraibe. "Nu se poate uita necesitatea integrării continentului african în schema de securitate mondială", adaugă documentul. "Dacă o mică parte din resursele care se intenționează a fi alocate programului european de reînarmare ar fi utilizată pentru a stimula dezvoltarea economică și socială a acestor țări, probabil am pune capăt fluxurilor migratorii necontrolate către Europa", concluzionează textul.
În secțiunea dedicată Forțelor Armate, Izquierda Unida subliniază că orice politică de securitate și apărare trebuie să fie integrală și să contemple drepturile membrilor Forțelor Armate și agenda "indispensabilă" de democratizare a instituției. Cită în acest capitol necesitatea de a pune capăt existenței unui Cod Penal diferențiat pentru militari (Codul Penal Militar) și jurisdicției militare, precum și de a recunoaște drepturi asociative și de reprezentare membrilor Forțelor Armate. "Este urgent să se dezvolte o adevărată politică în materie de egalitate și împotriva violenței de gen în cadrul armatelor noastre, să se abordeze situația celor mai precare grade militare în termeni de dezvoltare a carierei profesionale sau necesara demilitarizare în termeni de drepturi și îndatoriri ale membrilor gărzii civile", indică IU.
Politica de securitate și apărare a IU se opune recuperării serviciului militar obligatoriu, politizării Forțelor Armate și difuzării de idei și atitudini "ultradreaptiste" printre membrii acestora. De asemenea, se opune expansiunii valorilor "militariste și antidemocratice" în domeniul educațional sub "pretextul" apărării militare, precum și penetrării unei "false culturi a apărării" în domenii de caracter civil, cum este cel educațional.