Franța a fost scena celei de-a treia runde de proteste într-o lună împotriva Guvernului și a planurilor de austeritate, deși noul prim-ministru, nu și-a numit încă Guvernul și nu a prezentat în mod oficial bugetul.

Potrivit sindicatului Confederația Generală a Muncii (CGT), peste o jumătate de milion de persoane au ieșit în stradă la nivel național. Pe de altă parte, Ministerul de Interne a estimat numărul participanților la aproximativ 190.000. Deși o mobilizare masivă, aceasta a fost mai redusă comparativ cu manifestațiile anterioare, sindicatele înregistrând o participare la jumătate față de cea de acum două săptămâni.

Cele opt mari organizații sindicale au convocat peste 240 de acțiuni de protest și demonstrații în marile orașe franceze. În ciuda așteptărilor privind o participare mai mică, Ministerul de Interne a mobilizat 76.000 de agenți de poliție și jandarmi. Doar 4,2% dintre funcționari au participat la grevă, față de 11% în urmă cu 15 zile. Marșurile s-au desfășurat în general fără incidente majore, deși în anumite locuri au fost reținute persoane care încercau să blocheze fabrici.

Sophie Binet, secretarul general al CGT, a subliniat la Paris gravitatea situației: „Trei greve într-o lună este fără precedent. Nu poți guverna o țară împotriva propriei țări... Dacă nu se schimbă nimic, vom trece de la o criză democratică la o criză de regim.”

Principalele revendicări din Paris vizau taxarea celor bogați, dar mai ales opoziția față de președintele Emmanuel Macron și măsurile de austeritate. Un aspect central al nemulțumirii este faptul că actualul prim-ministru este al treilea într-un an, iar stânga nu a avut nicio implicare în guvernele succesive.

În ciuda protestelor, prim-ministrul a oferit câteva indicii privind viitorul buget, anunțând măsuri menite să îmbunătățească puterea de cumpărare a francezilor, cum ar fi reducerea impozitului pe venit pentru cuplurile cu salariu minim și exonerarea de taxe pentru orele suplimentare. Totodată, acesta a renunțat la cea mai controversată măsură din proiectul bugetar anterior.

Liderul partidului de stânga „Franța Nesupusă”, Manuel Bompart, a anunțat că intenționează să depună o moțiune de cenzură împotriva noului prim-ministru de îndată ce va avea ocazia, în timp ce socialiștii consideră măsurile anunțate ca fiind "sub așteptări". Socialiștii continuă să ceară abrogarea reformei pensiilor, care a crescut vârsta de pensionare la 64 de ani.

Noul premier, numit pe 10 octombrie, este cel care a întârziat cel mai mult în formarea Guvernului. Acesta urmează să se întâlnească cu socialiștii, dar și cu liderul extremei drepte, Marine Le Pen, pentru discuții politice.