
În câteva cuvinte
Judecători federali numiți de președinții Biden și Obama au blocat temporar mai multe măsuri stricte de imigrație ale administrației Trump, inclusiv deportări, tăieri de fonduri pentru apărarea minorilor migranți și eliminarea protecției pentru venezueleni, demonstrând rolul justiției ca frână în calea politicilor executive.
Judecătorii se erijează din nou în digul de contenție al politicilor lui Donald Trump. O serie de hotărâri judecătorești recente a frânat momentan unele dintre măsurile administrației pentru combaterea migrației. Zborurile de deportare, eliminarea permisului de ședere legală pentru venezueleni și încercarea de a lăsa zeci de mii de minori neînsoțiți fără apărare legală sunt câteva dintre încercările Guvernului care s-au lovit de un zid în tribunalele federale. Unele dintre lovituri au fost aplicate de judecători care au ajuns în funcție datorită lui Joe Biden, un președinte care a făcut 228 de numiri judiciare pentru a anticipa furtuna care urma să vină.
Guvernul Trump a acumulat de-a lungul săptămânii diverse eșecuri judiciare. Araceli Martínez-Olguín, o judecătoare din California, a acordat o importantă restricție temporară care îngheață, cel puțin până pe 16 aprilie, intenția Washingtonului de a tăia finanțarea pentru sute de organizații non-profit care coordonează apărarea minorilor migranți. Decizia lui Martínez-Olguín a venit mai repede decât se aștepta, recunoscând urgența ca aproximativ 26.000 de copii neînsoțiți să nu rămână fără avocați.
«Acest tribunal consideră că continuarea finanțării pentru reprezentarea legală a minorilor neînsoțiți promovează eficiența și justiția în cadrul sistemului de imigrație», argumentează Martínez-Olguín, care a fost nominalizată pentru postul din Districtul de Nord al Californiei de președintele Joe Biden. Vicepreședinta de atunci, Kamala Harris, a rupt în februarie 2023 cu votul său o egalitate în Senat, deblocând numirea judecătoarei latino.
Martínez-Olguín, o judecătoare născută în Mexic, cu studii la universitățile Princeton și Berkeley, face parte din noua față pe care Biden a imprimat-o sistemului judiciar. Președintele democrat a accelerat în ultimele luni ale mandatului său confirmarea judecătorilor federali. Au fost 228 în cei patru ani de mandat, cu doi mai mulți decât a lăsat Trump în prima sa președinție. Cu toate acestea, Biden a diversificat componența instanțelor, numind 144 de femei (63% din numirile sale) și reprezentanți ai minorităților rasiale (doar patru din zece judecători numiți de el erau albi). Majoritatea schimbărilor, 187, le-a făcut în tribunalele districtuale, precum cel al lui Martínez-Olguín. De asemenea, a desemnat 45 de judecători de apel, cu nouă mai puțini decât predecesorul său.
Acești judecători încep să joace un rol relevant în al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă. Președintele a stârnit critici pentru modelarea moștenirii sale prin ordine executive, decrete care încearcă să ocolească Congresul. Acest lucru a fost criticat de analiști ca un exces de putere care încalcă atribuțiile altor puteri.
Stephen Miller, marele creier din spatele politicilor dure de imigrație ale trumpismului, consideră această formă de guvernare un exercițiu de «eliberare» care restaurează suveranitatea populară. «Este o formă de apărare împotriva birocraților și judecătorilor rebeli care au subminat și furat drepturile poporului nostru și le-au pus în mâinile unor centre de putere nealese», a declarat sâmbătă pentru Fox News unul dintre responsabilii de politici publice de la Casa Albă.
Judecătorul districtual Brian Murphy, confirmat în decembrie 2024, a deraiat una dintre măsurile concepute de Miller pentru a expulza rapid și cu un proces sumar imigranții ajunși recent în Statele Unite. De la un tribunal din Boston, Murphy a interzis temporar Guvernului Trump să deporteze persoane fără acte în țări terțe ai căror cetățeni nu sunt. Hotărârea urmează efortului lui Marco Rubio, Secretarul de Stat, de a convinge Guatemala, El Salvador și Nicaragua să primească migranții expulzați de Washington.
Murphy afirmă în decizia sa că migranții trebuie să aibă o «oportunitate semnificativă» de a argumenta în fața instanței de ce întoarcerea în țările lor de origine ar putea fi periculoasă. Departamentul pentru Securitate Internă al lui Donald Trump, condus de secretarul Kristi Noem, a atacat imediat decizia lui Murphy, ceea ce va prelungi procesul judiciar cu câteva săptămâni.
Începutul celei de-a doua președinții a lui Trump a scos din umbră unii judecători, care s-au opus prin hotărârile lor măsurilor dictate de Administrație. Cazul cel mai faimos este poate cel al lui James Boasberg, magistratul care a paralizat deportările rapide cauzate de invocarea Legii privind Inamicii Străini din 1789. Boasberg a ajuns la tribunalul districtual din Washington D.C. în 2011, în timpul guvernării lui Barack Obama.
Judecătorii care au ajuns în funcție în acea președinție figurează și ei în aceste momente. Judecătoarea districtuală Paula Xinis, nominalizată de Obama în 2015, a fost protagonista în aceste zile a unui conflict cu guvernul federal în cazul lui Kilmar Armando Abrego García, un salvadorian de 29 de ani fără antecedente penale, trimis din greșeală în țara sa, unde este închis într-o închisoare a lui Nayib Bukele. Xinis a cerut autorităților să-l aducă înapoi pe Abrego, dar Casa Albă refuză să facă acest lucru.
Edward Chen, un judecător care activează în aceeași instanță districtuală ca Martínez-Olguín în San Francisco, a suspendat luni decizia Guvernului Trump de a pune capăt protecției legale temporare (TPS) prin care sute de mii de venezueleni se află legal în Statele Unite. Acest permis, care a fost extins de Biden la sfârșitul mandatului său, urma să expire luni, 7 aprilie.
«Guvernul nu a reușit să identifice nicio daună compensatorie reală în continuarea TPS pentru beneficiarii venezueleni», a scris Chen în rezoluția sa. Fondul problemei va trebui încă soluționat într-un proces care va dura mai mult timp. Deocamdată, protecția împotriva deportărilor pentru mii de sud-americani rămâne în vigoare.