O propunere recentă a unui candidat la președinție în Chile de a grația foști militari, inclusiv pe Miguel Krassnoff, condamnați pentru crime împotriva umanității comise în timpul dictaturii militare (1973-1990), a declanșat o amplă dezbatere publică și condamnări. Candidatul a argumentat că persoanele în vârstă de 80-90 de ani nu ar trebui să "putrezească în închisoare", sugerând că deținuții ar fi fost încarcerați din motive politice.

Cu toate acestea, faptele demonstrează că ex-militari precum Miguel Krassnoff au fost condamnați pentru infracțiuni grave, inclusiv răpiri, violuri, tortură și dispariții forțate, nu pentru divergențe politice. Această perioadă întunecată a istoriei chiliene a fost marcată de suferința a mii de persoane supuse unor acte de o brutalitate extremă.

Comisia Națională pentru Adevăr și Reconciliere, înființată după restabilirea democrației, a adunat mărturii zguduitoare ale victimelor. Acestea includ relatări despre violențe sexuale, mutilări, pierderea vederii, extracții de dinți fără anestezie, electroșocuri și amenințări cu moartea adresate copiilor. Multe dintre aceste atrocități au lăsat sechele fizice și psihologice permanente, inclusiv afecțiuni cardiace, leziuni interne severe și traume psihologice precum paranoia și claustrofobia, care persistă chiar și după decenii. O victimă a declarat: "Încă plâng în somn".

Autoritățile au subliniat că peste o mie de persoane au fost asasinate și au dispărut în închisori secrete în timpul dictaturii. În ciuda anilor trecuți și a condamnărilor, unii dintre acești ex-militari refuză în continuare să divulge locul unde se află rămășițele victimelor dispărute. Declarațiile unui candidat la președinție care minimalizează aceste fapte și propune grațierea celor responsabili sunt considerate nu doar lipsite de umanitate, ci și extrem de periculoase pentru o țară care încă se confruntă cu rănile adânci ale trecutului său.