Putin vrea un guvern ONU în Ucraina, fără Zelenski

Putin vrea un guvern ONU în Ucraina, fără Zelenski

În câteva cuvinte

Vladimir Putin a propus înlocuirea conducerii lui Volodimir Zelenski cu o administrație interimară în Ucraina, sub egida ONU și cu participarea SUA și a altor puteri, până la organizarea alegerilor. Această idee este susținută și de presiunile administrației Trump pentru alegeri, deși Constituția Ucrainei le interzice sub lege marțială. Casa Albă a respins rapid propunerea lui Putin, subliniind respectarea Constituției ucrainene și a voinței poporului. Zelenski se confruntă cu dificultăți logistice majore pentru organizarea alegerilor în timp de război și menține o diplomație prudentă față de administrația Trump.


Vladimir Putin încearcă să submineze poziția lui Volodimir Zelenski. Președintele rus a propus ca o administrație interimară, condusă de Organizația Națiunilor Unite și cu participarea puterilor internaționale, să guverneze temporar Ucraina până la organizarea de alegeri. Kremlinul și Casa Albă sub Donald Trump exercită presiuni asupra președintelui ucrainean pentru convocarea alegerilor prezidențiale și legislative, suspendate pe durata legii marțiale, așa cum prevede Constituția Ucrainei.

„În principiu, o administrație interimară ar putea funcționa în Ucraina sub auspiciile ONU, ale SUA, ale țărilor europene și ale aliaților noștri”, a declarat Putin joi, în timpul unei vizite la flota rusă din Murmansk. „Acest lucru ar servi la organizarea unor alegeri democratice și la aducerea la putere a unui guvern competent, care să aibă încrederea populației și care să poată începe negocierile pentru un tratat de pace, pentru a-l semna apoi cu legitimitate”, a adăugat liderul rus.

Putin a menționat că ideea sa are precedente, cum ar fi guvernul de tranziție administrat de ONU în anii '60 în Noua Guinee Occidentală, regiune care dorea separarea de Indonezia.

Un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA a declarat pentru agenția Reuters că propunerea lui Putin nu este viabilă, deoarece prevalează Constituția ucraineană și voința cetățenilor săi. Biroul președintelui ucrainean a refuzat, deocamdată, să comenteze declarațiile liderului rus, dar este foarte improbabil ca un eventual răspuns să fie pozitiv.

Presa ucraineană a subliniat cu ușurare reacția rapidă a Casei Albe, care a respins ideea lui Putin. Trump și echipa sa au insistat ca Zelenski să convoace alegeri. Președintele american l-a numit chiar pe omologul său ucrainean „dictator fără alegeri” și a susținut că acesta are un sprijin popular redus, afirmație falsă. Animositatea republicanilor față de Zelenski datează din primul mandat al lui Trump, iar relația s-a deteriorat continuu de la revenirea liderului conservator la putere. Chiar și republicani tradițional aliați ai Ucrainei, precum senatorul Lindsey Graham sau consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, au pus la îndoială capacitatea lui Zelenski de a negocia.

Emisari ai președintelui american s-au întâlnit, de asemenea, cu membri ai opoziției ucrainene pentru a sonda opțiunile de convocare a alegerilor. Răspunsul primit, așa cum a recunoscut fostul președinte Petro Poroșenko, este că nici aceste partide, nici cetățenii nu doresc alegeri pe durata războiului. Alegerile prezidențiale și parlamentare ar fi trebuit să aibă loc în 2024, dar Constituția Ucrainei stipulează că nu pot fi organizate alegeri cât timp este în vigoare legea marțială.

Impedimentele organizării votului sunt enorme: de la modul în care sute de mii de militari pot vota fără a-și părăsi pozițiile, la realizarea unui recensământ al celor peste 9 milioane de ucraineni refugiați din cauza războiului, desfășurarea unei campanii electorale sau activitatea în secțiile de votare fără aglomerații și cu măsuri de securitate pentru a preveni atacurile rusești.

Zelenski a desfășurat o campanie intensă de informare pentru a convinge republicaniialegerile în timpul războiului sunt impracticabile. El a acuzat chiar Casa Albă că preia propaganda rusă, care insistă că puterea politică din Ucraina este în prezent ilegitimă.

Tensiunea dintre Kiev și Washington a escaladat din nou săptămâna trecută, când trimisul lui Trump pentru negocierile cu Rusia, Steve Witkoff, a afirmat într-un interviu că „majoritatea covârșitoare” a populației din teritoriile ocupate de invadator a votat pentru anexarea la Rusia. Nici ONU, nici Europa și nici SUA (până acum) nu au recunoscut legitimitatea acestor referendumuri din 2022 din provinciile ocupate, deoarece majoritatea populației locale a părăsit aceste teritorii, iar votul s-a desfășurat preponderent din ușă în ușă, sub escorta militarilor înarmați.

Zelenski adoptă o strategie diplomatică conciliantă față de Trump. Oleksi Melnik, codirector al centrului ucrainean Razumkov pentru studii geopolitice și de apărare, explica pe 21 martie că președintele a învățat să spună „da” la orice inițiativă americană și să nu-l supere pe Trump, deoarece consecințele s-au dovedit very negative. De aceea a surprins intervenția liderului ucrainean de joi, de la Paris, în care a avertizat că Witkoff „citează frecvent narativul Kremlinului”: „Pentru ucraineni, ceea ce spune Witkoff sunt lucruri dintr-o lume complet diferită. Pentru noi, acești oameni vin de pe altă planetă”.

Read in other languages

Про автора

Răzvan scrie despre tehnologie și inovații din Spania, el are abilitatea de a relata despre noutăți tehnice complexe într-un limbaj simplu și ușor de înțeles.