Peste 3.500 de migranți trăiesc în condiții extrem de precare în cele peste 40 de așezări informale din Níjar, o municipalitate din provincia Almería, Spania. Aceste barăci, adesea ascunse printre sere, sunt "kilometrul zero al mizeriei invizibile", o problemă care persistă de trei decenii din cauza inacțiunii administrative.

Situația este complexă: mulți migranți nu au acte, lucrează în condiții de exploatare în agricultură și nu pot accesa piața locuințelor, chiar și cei 25-30% care dețin permise de ședere. Lipsa locuințelor la prețuri accesibile și prejudecățile rasiale ale proprietarilor contribuie la cronicizarea problemei. Construcția de locuințe publice este lentă, din cauza lipsei de fonduri și a opoziției locale.

Migranții provin din diverse țări precum Maroc, Ghana, Senegal, Mali și Guineea-Conakry. Aceștia se confruntă cu salarii sub standardele convenționale (5 euro/oră sau 40 euro/zi pentru 10 ore sau mai mult) și condiții de muncă fără odihnă, uneori până la 90 de zile consecutive. Așezările lor sunt "infraviviendas" construite din materiale precare, fără acces legal la apă sau electricitate.

Povestea lui Mouloudi Hayyami, un marocan de 70 de ani care a locuit în Spania timp de 35 de ani, ilustrează provocările. Chiar și după obținerea actelor, s-a confruntat cu probleme legate de pensie și chiria terenului. Organizații precum Cáritas oferă sprijin prin cursuri de spaniolă și ajutor școlar pentru copiii din așezări.

Sectorul agricol din Almería, un "miracol economic" care generează miliarde de euro din exporturi, este într-o oarecare măsură dependent de această forță de muncă vulnerabilă. Experții subliniază că sancțiunile fără alternative nu sunt o soluție și că legalizarea migranților ar fi un prim pas esențial pentru ca aceștia să-și poată cere drepturile și pentru ca angajatorii să respecte legislația.

Autoritățile regionale au lansat un Plan de Eradicare a Așezărilor Informale, care vizează relocarea și incluziunea socială, dar implementarea reală este așteptată. Proiectele de locuințe temporare și cele inițiate de iezuiți în San Isidro sunt exemple de eforturi, dar ele rămân limitate în fața amplorii problemei. "Temerile încrucișate" ale migranților, agricultorilor și politicienilor creează o bulă care împiedică găsirea unor soluții durabile.