La un an de la înlăturarea regimului Assad, Siria navighează o perioadă complexă, marcată atât de speranță, cât și de provocări imense. Țara celebrează recâștigarea libertăților și reintegrarea pe scena internațională, dar se confruntă cu probleme critice precum securitatea, temerile minorităților și o economie devastată, cu aproximativ 90% din populație trăind sub pragul sărăciei.

Numeroase orașe, inclusiv Hama, Alep și Homs, au fost scena unor manifestații de celebrare, iar Damascul pulsează de un spirit festiv. În piețe, copiii și adulții cumpără steaguri și suveniruri cu noua emblemă națională. Pe piața din Damasc, au apărut articole satirice la adresa fostului președinte Bashar al-Assad și a fratelui său Maher, poreclit "regele captagonului", o referință la transformarea Siriei într-un narco-stat sub vechiul regim. Noile autorități depun eforturi pentru a dezmembra fabricile de droguri.

Mesajele de unitate, precum "Siria este una", sunt omniprezente, dar realitatea de pe teren este fragmentată. Forțele Democratice Siriene, dominate de milițiile kurde, controlează un sfert din teritoriu, iar în regiunile alawite și druze, atmosfera este mai degrabă de neliniște decât de celebrare. De asemenea, armata israeliană menține controlul asupra unei fâșii de teritoriu în sud-vest, iar amenințarea Statului Islamic persistă.

Economia siriană a suferit pagube estimate la 200 de miliarde de dolari. Inflația (31%), șomajul (25%) și sărăcia (23%) sunt principalele preocupări ale cetățenilor, conform unui sondaj recent. Deși peste trei milioane de persoane s-au întors în localitățile de origine, multe case sunt distruse, iar reconstrucția este lentă. Agricultura este afectată de secetă și de prezența minelor antipersonale.

Taberele de refugiați, precum Al Rahma de la granița cu Turcia, reflectă realitatea dură. Locuitorii, majoritatea deplasați din cauza conflictelor și a avansului Statului Islamic, trăiesc în condiții precare, așteptând un viitor incert.

Noul guvern se orientează către o economie de piață, semnând acorduri cu parteneri internaționali, inclusiv din țările Golfului și Turcia. Cu toate acestea, creșterea economică este lentă (estimată la doar 1% de Banca Mondială), iar sancțiunile internaționale, instabilitatea și birocrația descurajează investițiile. Utilizarea dolarului, interzisă anterior, a devenit acum o practică comună.

Pe plan social, libertățile au avansat rapid. Peste 70% dintre sirieni simt că și-au recăpătat libertatea de exprimare și de presă, iar în cafenele se vorbește deschis despre politică. Încrederea în președintele interimar, Ahmed al-Sharaa, și în instituțiile statului este ridicată, iar percepția asupra corupției s-a îmbunătățit semnificativ.

Ahmed al-Sharaa a obținut o legitimitate internațională remarcabilă într-un singur an, transformând Siria dintr-un stat paria într-un partener. Cu toate acestea, analiștii subliniază că adevărata provocare este gestionarea diviziunilor interne. Teama minorităților, în special a alawiților, creștinilor și druzilor, este "autentică și, pentru mulți, existențială", mai ales după episoadele de violență post-conflict și influența externă. Autoritățile sunt sub o atenție sporită pentru a menține echilibrul și a construi o societate unită.