Guvernul spaniol a aprobat o reformă a normei care reglementează funcționarea carierei procurorilor, lăsând în mâinile acestora conducerea investigațiilor penale. Una dintre principalele noutăți ale proiectului de lege este că mandatul Procurorului General al Statului nu va mai coincide cu cel al Guvernului, ci va fi de cinci ani, fără posibilitatea reînnoirii.

Această reformă urmărește să consolideze independența și autonomia Parchetului pentru a-l adapta noului său rol de conducător al cauzelor penale. În plus, Executivul nu va putea da instrucțiuni Procurorului General cu privire la niciun subiect, iar comunicările dintre acesta și Guvern vor fi publice și se vor realiza în scris.

Redactarea unui nou statut era deja prevăzută în cadrul reformei legislației penale, înainte ca actualul șef al Parchetului, Álvaro García Ortiz, să fie investigat. Atât Consiliul General al Puterii Judiciare (CGPJ), cât și Parchetul însuși solicitaseră ca viitorul text să garanteze autonomia Parchetului și independența sa față de Guvern, pentru a evita presiunile externe asupra procurorilor în timpul instruirii cauzelor penale. Reformarea Statutului Ministerului Public, în special în ceea ce privește coincidența mandatului Procurorului General cu cel al Guvernului, fusese semnalată de mult timp în rapoartele Grupului de State împotriva Corupției (Greco), organism dependent de Consiliul Europei, care consideră că reglementarea actuală poate afecta percepția independenței.

Proiectul redactat de Guvern rupe această legătură. Procurorul General al Statului va continua să fie numit de Executiv, dar mandatul său nu va mai fi legat de durata legislaturii, iar șeful Parchetului nu va înceta funcția odată cu Guvernul care l-a numit, spre deosebire de situația actuală. Textul prevede pentru Procurorul General un mandat de cinci ani neremobilizabili, cu excepția cazului în care a deținut funcția mai puțin de un an. Dacă Procurorul General încetează, din orice motiv, înainte de expirarea mandatului, succesorul său va avea un mandat care nu va depăși timpul rămas din cei cinci ani.

Această schimbare implică faptul că, la constituirea unui nou Guvern după alegeri generale sau o moțiune de cenzură, acesta va moșteni Procurorul General numit de Executivul anterior. Pentru a evita tentativele de destituire în cazul în care noul Guvern nu este de acord cu linia Procurorului General, proiectul menține cauzele limitative de încetare a funcției șefului Parchetului. În cazul în care Guvernul dorește să-l destituie pentru încălcarea gravă sau repetată a funcțiilor (una dintre cauzele prevăzute acum), va necesita un raport prealabil din partea CGPJ.

Noul text vizează, de asemenea, consolidarea autonomiei procurorilor prin interzicerea Guvernului central sau a celor autonome de a promova orice tip de acțiune din partea Parchetului. În plus, Procurorul General nu va putea fi chemat să compară în fața Consiliului de Miniștri, iar comunicările dintre Procurorul General și Guvern trebuie să fie scrise și publice. Numirea, promovarea și sancționarea principalilor procurori sunt atribuite Procurorului General, și nu Guvernului, ca până acum.

Deși aceste măsuri sunt destinate în principal să consolideze autonomia Procurorului General, proiectul prevede și schimbări care vor reduce puterea șefului Parchetului în interiorul sistemului. Astfel, textul limitează discreționalitatea Procurorului General de a da instrucțiuni în proceduri concrete, necesitând consensul adjunctului Procurorului General de la Curtea Supremă sau al procurorului șef al secției corespondente. De asemenea, se modifică articolul 27 din Statut pentru a extinde puterea Juntei Procurorilor în fața discreționalității Procurorului General, astfel încât, la soluționarea divergențelor de opinie, Junta Procurorilor va putea impune poziția sa în fața celei a șefului Parchetului, dacă este susținută de cel puțin trei cincimi din membri.

Proiectul include și modificări în Statut pentru a-l adapta la noul rol pe care îl vor avea procurorii ca instructori ai investigațiilor judiciare. Textul prevede că Ministerul Public va direcționa Poliția Judiciară în funcțiile sale de investigare a infracțiunilor; se reglementează numirea, de către Procurorul Șef, a procurorului sau procurorilor însărcinați cu investigația în fiecare caz, precum și regulile investigației; și se stabilește regimul de abținere și recuzare a procurorilor, care va fi același cu cel al judecătorilor și magistraților reglementat în Legea Organică a Puterii Judiciare.

Reuniunea Consiliului de Miniștri a inclus și votul, în a doua lectură, al reformei Legii Organice a Puterii Judiciare (LOPJ) pentru extinderea și consolidarea carierelor judiciare și fiscale. Aceasta prevede și contemplă creșterea numărului de judecători prin accelerarea accesului prin așa-numitul “al patrulea tur” (rezervat juriștilor de recunoscut prestigiu) și soluționarea situației de interimat a sute de judecători supleanți.

Noul text vine după rapoartele obligatorii ale CGPJ, Consiliului Fiscal și Consiliului de Stat, dintre care doar acesta din urmă a dat o aprobare generalizată proiectului. Redactarea care va fi trimisă Congresului introduce unele modificări ale aspectelor tehnice, cum ar fi eliminarea concursului forțat prin promovarea de la judecător la magistrat sau luarea în considerare a solicitărilor istorice ale CGPJ, cum ar fi eliminarea fazei de substituție și întărire pentru judecătorii stagiari.

În rest, proiectul de lege menține unele dintre prevederile contestate de CGPJ sau de organul consultativ al Parchetului, cum ar fi cerința ca toți judecătorii care pregătesc candidați pentru concursuri să solicite compatibilitatea (în prezent, trebuie să solicite doar cei care depășesc un anumit număr de ore); sau prevederea unui proces extraordinar pentru consolidarea situației a sute de judecători supleanți, un grup format acum din 913 persoane (peste 70% femei) care, în unele cazuri, activează de peste două decenii.