Guvernul spaniol a reintrodus pe agenda Consiliului Afaceri Generale al Uniunii Europene chestiunea acordării statutului oficial limbii catalane la nivelul UE. O propunere de vot este planificată pentru 27 mai, în ciuda incertitudinii persistente privind obținerea unanimității necesare.

Această inițiativă este o condiție crucială a acordului dintre Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), aflat la guvernare, și partidul catalan Junts per Catalunya. Acesta din urmă solicită recunoașterea limbii catalane în instituțiile Uniunii Europene în schimbul sprijinului parlamentar pentru cabinetul Pedro Sánchez, asigurând astfel stabilitatea acestuia.

Conform agendei publicate a reuniunii Consiliului, desfășurată sub președinția rotativă a Poloniei, subiectul ar trebui să fie supus "adoptării", adică votului. Totuși, așa cum confirmă diverse surse diplomatice, nu este încă clar dacă unanimitatea cerută pentru astfel de chestiuni este asigurată.

Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, a reafirmat în mod repetat intenția fermă a Madridului de a duce această chestiune până la capăt. Spania lucrează intens la acest subiect de aproape doi ani, prima solicitare oficială fiind făcută în vara anului 2023.

Posibilitatea ca propunerea de vot să fie retrasă este semnificativă. Singura dată când Spania a propus supunerea la vot a acestei chestiuni a fost anterior, când a prezentat propunerea miniștrilor de externe, dar nu a mai insistat pe vot din cauza lipsei consensului necesar.

Într-o declarație făcută luni la Waterloo (Belgia), Carles Puigdemont, fostul președinte catalan, a lăsat să se înțeleagă că recunoașterea oficială a limbii catalane în UE ar putea fi soluționată în scurt timp. El a făcut referire la acest lucru justificând decizia Junts per Catalunya de a se retrage dintr-un pact național pentru protecția limbii catalane, semnat de alte partide catalane. Junts nu aderă la acord invocând chestiuni deschise, a căror soluționare este iminentă și care ar putea modifica contextul situației limbii catalane, referindu-se explicit la oficializarea în UE și la o decizie așteptată a Tribunalului Constituțional Spaniol.

Unele surse diplomatice consultate și-au exprimat surprinderea față de noua propunere de vot, dat fiind că țările reticente nu par să-și fi schimbat opinia. Alte surse consideră că este o modalitate de a tatonă pozițiile după un an de diplomație intensă, dar discretă, însă se îndoiesc că punctul va fi supus votului pe 27 mai.

În orice caz, toate sursele consultate sunt de acord că opiniile – sau miza spaniolă – se pot schimba până în ziua Consiliului, iar agenda poate fi modificată. Prin urmare, nimeni nu îndrăznește să prezică rezultatul reuniunii, cel puțin deocamdată.

Ultima dată când statutul oficial al limbii catalane a fost discutat în cadrul unui Consiliu de miniștri europeni a fost în martie anul trecut. Atunci, guvernul a trimis un raport miniștrilor de externe argumentând că limbile catalană, bască și galiciană au recunoaștere constituțională în Spania. Însă, din lipsa progresului, președinția belgiană de atunci a decis să retragă punctul de pe agendă, iar acesta nu a revenit nici în timpul președinției ungare.

Cu toate acestea, Albares a reactivat planurile la sfârșitul anului 2024, solicitând printr-o scrisoare omologului său polonez, Radoslaw Sikorski, să faciliteze un acord în timpul președinției poloneze a UE care să permită includerea celor trei limbi în regulamentul privind regimul lingvistic al Uniunii.

În tot acest timp, Spania a încercat să convingă, prin multiple contacte diplomatice, țările cele mai reticente, în special pe cele care se tem că propunerea spaniolă ar putea deschide ușa unor cereri similare din partea minorităților lingvistice de pe teritoriul lor. Guvernul spaniol a dat asigurări că propunerea sa este un caz specific, "croit pe măsură" pentru Spania, care nu va putea fi folosit ca precedent. În plus, s-a angajat să suporte toate costurile implicate. Madridul insistă că nu este o chestiune "politică sau politizată", ci una de "identitate națională, o chestiune de stat și constituțională spaniolă", deși rămâne de văzut dacă și celelalte capitale percep situația la fel.