Spania va investi 10.471 de milioane de euro în plus în apărare în 2025

Spania va investi 10.471 de milioane de euro în plus în apărare în 2025, ajungând la un total de 33.123 de milioane, și «va îndeplini în acest an obiectivul de 2%» din PIB pentru cheltuieli militare, devansând cu patru ani data stabilită până acum de Guvern, care era 2029. Așa a asigurat marți președintele Pedro Sánchez într-o conferință de presă după Consiliul de Miniștri care a aprobat «planul național pentru dezvoltarea și impulsul tehnologiei de apărare și securitate spaniole», pe care l-a anunțat pe 26 aprilie în Congres.

Data aleasă pentru aprobarea planului nu a fost întâmplătoare: mâine se încheie termenul de care dispun țările aliate pentru a prezenta NATO previziunile lor de cheltuieli militare pentru acest an, ceea ce va marca dezbaterile summitului pe care Alianța Atlantică îl va celebra în iunie la Haga (Olanda), prima de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în care, probabil, se va stabili un nou obiectiv de investiții în apărare de cel puțin 3% din PIB.

Sánchez va cere să compară în Congres pentru a explica acest plan, o comparație care va avea loc la începutul lunii mai, potrivit unor surse de la La Moncloa, dar a exclus supunerea lui spre aprobare Parlamentului, motivând că Legea Generală Bugetară permite Guvernului să mute sume între ministere dacă nu se mărește cheltuiala totală. Președintele a subliniat că creșterea puternică a investiției în apărare se va realiza fără a reduce un cent de euro din cheltuielile sociale, a crește deficitul sau «a atinge buzunarul cetățenilor»; adică, fără a reduce statul de bunăstare, a crește datoria sau a crește impozitele.

Banii, după cum a explicat, vor proveni dintr-o realocare a fondurilor Next Generation ale Uniunii Europene și din economiile obținute din posturile bugetelor din 2023, prelungite de atunci, care nu au fost cheltuite. Sánchez a recunoscut discrepanțe cu Sumar, dar a asigurat că acestea au fost gestionate «din respect și dialog» și că există «consens» în majoritatea punctelor și în obiectivul final. «Europeanismul unește acest Guvern», a conchis el. Surse de la La Moncloa au minimalizat obiecțiile partenerului minoritar al coaliției, susținând că se limitează la capitolul referitor la investiția în armament, care reprezintă doar 18,7% din total.

Planul este structurat în cinci secțiuni:

• Îmbunătățirea condițiilor de muncă, pregătirea și echiparea Forțelor Armate, cu 3.712,49 milioane de euro, 35,45% din total
• noi tehnologii de telecomunicații și securitate, cu 3.262,76, 31,16%
• instrumente de apărare și descurajare, cu 1,962 milioane, 18,75%
• sprijin pentru gestionarea urgențelor și dezastrelor naturale, cu 1.751,53, 16,73%
• și misiuni în străinătate, cu 328,74, 3,14%

Din suma globală trebuie scăzută suma de 547,36 milioane pe care o va încasa Trezoreria din ajustările programelor de modernizare care sunt deja în curs. Sánchez a subliniat că angajamentul care se îndeplinește acum a fost asumat de Guvernul lui Mariano Rajoy la summitul din Țara Galilor, în 2014, și că atunci când a ajuns la La Moncloa patru ani mai târziu, cheltuielile militare spaniole erau de 0,9% din PIB. În ciuda faptului că unele dintre capitolele planului se referă la securitate cibernetică sau tehnologii cu dublă utilizare, el a asigurat că toate posturile îndeplinesc definiția pe care o dă NATO cheltuielilor militare. Pentru a vinde beneficiile planului, președintele a asigurat că 87% din investiție, 9.000 de milioane de euro, vor fi destinate companiilor spaniole și mai puțin de 5% vor fi cheltuite în afara UE, motiv pentru care a prezentat planul ca pe o oportunitate de reindustrializare de care vor putea beneficia toate comunitățile autonome. De asemenea, a anunțat crearea unei Comisii Naționale de Securitate și Suveranitate Tehnologică și a unui Oficiu de Transfer Tehnologic, pentru a supraveghea proiectele, precum și o îmbunătățire a formării în noi tehnologii. Chiar a asigurat că va presupune o creștere între 0,4 și 0,7 puncte din PIB-ul Spaniei și crearea a 100.000 de locuri de muncă, 36.000 dintre ele directe.