Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut o mișcare decisivă în cazul aplicării unei legi de război din secolul al XVIII-lea pentru deportarea imigranților fără niciun fel de control judiciar. Administrația sa a înaintat cazul direct Curții Supreme, fără a aștepta soluționarea în instanțele inferioare. Acolo, un judecător impusese o interdicție preventivă asupra utilizării acestei norme, Legea privind Dușmanii Străini (Alien Enemies Act), după ce Guvernul a expulzat în El Salvador peste 200 de migranți venezueleni acuzați că fac parte din banda criminală Tren de Aragua.

Într-o petiție adresată celei mai înalte autorități judiciare din Statele Unite, Departamentul de Justiție solicită ridicarea ordinului judecătorului federal de district James Boasberg, din 15 martie, care interzice deportarea provizorie a venezuelenilor în timp ce se decide în instanțe validitatea aplicării legii din 1798. Deși acel ordin specifica verbal că are efect imediat și că, dacă zborurile care transportau imigranții decolaseră deja, acestea trebuiau să se întoarcă, avioanele nu au revenit și i-au transportat în El Salvador, unde marea majoritate a acestora a fost încarcerată în temuta închisoare a regimului președintelui Nayib Bukele pentru membrii bandelor.

De atunci, Boasberg a devenit ținta unui atac furibund din partea Administrației republicane, condusă de însuși Trump, împotriva puterii judecătorești și a ceea ce președintele numește, fără temei, „judecători ai stângii radicale”, pe care îi acuză că încearcă să-i submineze programul de guvernare. Președintele a cerut demiterea magistratului, un pas care l-a determinat pe președintele Curții Supreme, John Roberts, care de obicei evită să facă declarații, să îi amintească faptul că procedura corectă în caz de dezacord cu o sentință este apelul, nu presiunea pentru demiterea judecătorului responsabil.

Boasberg, care întâmplător se ocupă și de cazul privind divulgarea planurilor de atac împotriva gherilei Houthi din Yemen pe 15 martie într-un chat al înalților funcționari pe aplicația de mesagerie Signal, ceruse Guvernului o serie de date despre zborurile care i-au transportat pe venezueleni pentru a stabili dacă a existat sfidare a justiției prin neordonarea întoarcerii avioanelor. Departamentul de Justiție susține că aeronavele survolau deja ape internaționale când a fost emis ordinul, ceea ce, asigură ei, înseamnă că judecătorul nu mai avea jurisdicție. De asemenea, a invocat legea secretelor oficiale pentru a refuza furnizarea datelor solicitate de magistrat.

Săptămâna aceasta, poziția Guvernului a suferit un nou eșec în acest caz, când un tribunal de apel format din trei judecători a menținut interdicția impusă de Boasberg.

Legea privind Dușmanii Străini a fost aplicată doar de trei ori în istoria Statelor Unite, și întotdeauna în timp de război. Prima dată a fost în 1812, a doua în timpul Primului Război Mondial împotriva cetățenilor imperiului austro-ungar și a treia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru internarea în lagăre de concentrare a persoanelor de origine japoneză, germană sau italiană.

Această normă îi conferă președintelui puteri extraordinare în timp de conflict pentru a expulza cetățenii țărilor aflate în război cu Statele Unite sau care încearcă să le invadeze. Trump susține, fără dovezi, că grupul criminal Tren de Aragua controlează regimul venezuelean al lui Nicolás Maduro și dorește să atace Statele Unite din interior pentru a le distruge.

În petiția sa de vineri, Departamentul de Justiție susține că situația venezuelenilor deportați ridică întrebarea cine ar trebui să decidă cum să desfășoare operațiuni sensibile legate de securitatea națională: președintele sau tribunalele. „Constituția oferă un răspuns clar: președintele”, scriu avocații statului. „Republica nu își poate permite o altă opțiune”.