Statele Unite și Israelul explorează posibilitatea de a trimite palestinieni expulzați din Gaza în țări africane

Statele Unite și Israelul explorează posibilitatea ca trei țări africane (Sudan, Somalia și auto-proclamata republică Somaliland) să primească pe teritoriile lor cetățenii palestinieni pe care președintele Donald Trump și premierul Benjamin Netanyahu propun să-i expulzeze din Gaza, conform informațiilor exclusive obținute de agenția Associated Press (AP), care citează surse oficiale din cele două administrații. Propunerea vine după refuzul Egiptului și Iordaniei de a primi sute de mii de palestinieni deportați din Fâșie (în enclavă trăiesc 2,3 milioane de oameni). În paralel, Qatarul continuă să găzduiască negocierile pentru un armistițiu în Gaza. Hamas acceptă propunerea mediatorilor de a elibera cinci ostatici – unul viu și patru decedați – cu dublă cetățenie americano-israeliană. Netanyahu a criticat mișcarea islamistă și nu își va reuni echipa decât sâmbătă seara pentru a anunța dacă acceptă sau nu.

Această propunere de a trimite locuitorii din Fâșia Gaza în Africa nu detaliază modul în care s-ar realiza acest lucru. Nici măcar nu a primit sprijinul celor vizați, care, în unele cazuri, au respins, de asemenea, planul. Argumentul folosit de Trump – și pe care Israelul îl deghizează sub eufemismul de emigrare voluntară – este că Gaza nu este un loc locuibil după 17 luni de război și, prin urmare, locuitorii săi au nevoie de un loc mai bun pentru a trăi, un "loc frumos", a sugerat el. Dar cele trei locații în care se încearcă acum deportarea lor, după distrugerile provocate de bombardamentele trupelor de ocupație israeliene în enclava palestiniană, se află într-o regiune, Cornul Africii, dominată de sărăcie și violență.

În orice caz, oficialii din Sudan au respins propunerea, iar cei din Somalia și Somaliland au declarat că nu sunt la curent cu aceasta, potrivit Associated Press. Câteva ore mai târziu, ministrul de externe al acestei regiuni, divizată de facto, dar fără recunoaștere legală, a negat că ar fi implicați în noua inițiativă. "Nu am primit o astfel de propunere și nu există discuții cu nimeni în legătură cu palestinienii", a declarat Abdirahman Dahir Adan pentru agenția Reuters.

Războiul civil a blocat drumul Sudanului ca unul dintre cei patru semnatari, alături de Bahrain, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Maroc, ai așa-numitelor Acorduri Abraham, prin care Washingtonul încearcă din 2020, sub patronajul lui Trump, să determine țările arabe să stabilească relații cu Israelul. Khartoum a făcut acest lucru în schimbul eliminării de pe lista statelor care sprijină terorismul și ridicării sancțiunilor. Administrația președintelui Joe Biden, predecesorul lui Trump, a acuzat de genocid miliția Forțelor de Sprijin Rapid (RSF), care se confruntă cu armata. Actuala ofertă către Sudan de a primi palestinieni ar putea deschide o nouă cale în relațiile cu SUA și Israel și s-ar putea concretiza în ajutoare pentru guvern pentru a face față acestor rebeli.

Somalia este în mod tradițional un aliat ferm al cauzei palestiniene. Prin urmare, Sambu Chepkorir, avocat și cercetător al conflictelor din Nairobi (Kenya), subliniază că este dificil de înțeles de ce această țară ar dori să găzduiască persoanele expulzate din Gaza, a explicat el pentru Associated Press. În ceea ce privește Somaliland, un teritoriu cu aproximativ patru milioane de locuitori, fără recunoaștere internațională, ar putea accepta să negocieze sosirea locuitorilor din Gaza în schimbul recunoașterii pe scena internațională, potrivit unui oficial consultat de aceeași agenție de știri. Republica auto-proclamată este situată, de asemenea, în strategicul Golf Aden, de unde, de cealaltă parte, rebelii houthi din Yemen continuă să reprezinte o amenințare pentru Israel și pentru navele care intră în Marea Roșie spre Canalul Suez, reprezentând aproximativ 15% din comerțul mondial.

Respingere internațională

Ideea de a curăța Gaza de populația sa autohtonă este văzută ca ilegală, imorală și nerealizabilă de comunitatea internațională și de diferitele facțiuni palestiniene. Se potrivește, totuși, foarte bine cu dorința mediului ultra-naționalist al coaliției care îl susține pe Netanyahu la putere și care pledează pentru golirea Gazei și recolonizarea ei cu evrei. Mutarea forțată a populației, pe care armata israeliană o impune sutelor de mii de palestinieni pe parcursul conflictului în interiorul Fâșiei, reprezintă o crimă de război, așa cum au denunțat diferite grupuri pentru drepturile omului.

Calea africană a planului Trump pentru Gaza a ieșit la iveală pentru prima dată vineri, în timp ce armistițiul din Fâșie șchioapătă după mai bine de două săptămâni fără schimburi de ostatici pentru prizonieri palestinieni. Hamas s-a arătat vineri dispus să-l elibereze pe militarul israelian Edan Alexander, care are și cetățenie americană, împreună cu rămășițele altor patru captivi cu aceeași dublă cetățenie: soldații Itay Chen și Omer Neutra și cuplul format din Judith Weinstein, 70 de ani, și Gadi Haggai, 73 de ani. Toți și-au pierdut viața – iar corpurile lor au fost duse în Gaza – în timpul masacrului condus de Hamas pe 7 octombrie 2023, în care au fost ucise aproximativ 1.200 de persoane și au fost răpite aproximativ 250.

Predarea militarului israelian și a rămășițelor celor patru captivi este răspunsul, potrivit unui comunicat al grupării islamiste palestiniene, la propunerea mediatorilor (Qatar, Egipt și Statele Unite) de a avansa pe calea încetării conflictului în contactele menținute de delegațiile deplasate la Doha, capitala Qatarului. Hamas insistă că obiectivul său este ca Israelul să reia foaia de parcurs convenită, care prevedea trecerea la a doua etapă a armistițiului la începutul lunii martie. Pentru trimisul american Steve Witkoff, care pivotează între conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, eliberarea lui Alexander, în vârstă de 21 de ani, reprezintă o "prioritate maximă". În cadrul contactelor care au loc, o delegație americană s-a întâlnit în ultimele zile cu membri ai Hamas.

Răspunsul israelian nu a întârziat să apară. Premierul critică Hamas, dar nu respinge oferta de vineri. "Hamas rămâne ferm pe poziția sa negativă și nu a cedat nici măcar un milimetru", denunță Netanyahu printr-un comunicat în care îi acuză pe islamiști de "manipulare și război psihologic" împotriva familiilor ostaticilor. Cu toate acestea, premierul nu a convocat o ședință până sâmbătă după-amiază. În cadrul acesteia se vor "decide măsurile necesare pentru eliberarea ostaticilor" și atingerea tuturor "obiectivelor de război", adaugă textul, odată ce delegația statului evreu se va întoarce din Qatar.

Pe străzile israeliene, opțiunea militară nu prevalează în mod clar asupra celei de a conveni cu Hamas eliberarea ostaticilor din Gaza, potrivit ultimului sondaj publicat vineri de ziarul Maariv. 53% dintre alegătorii favorabili coaliției guvernamentale a lui Netanyahu susțin ca Israelul să reia războiul în Gaza înaintea negocierilor pentru aducerea înapoi a ostaticilor. Din partea opoziției, 82% dintre cetățenii favorabili altor forțe politice preferă să se acorde prioritate întoarcerii acasă a captivilor rămași în Gaza, un total de 59, dintre care doar 24 ar fi în viață.

Forumul care grupează majoritatea familiilor ostaticilor, care se opune reluării atacurilor asupra Gazei, a salutat oferta Hamas și critică imobilismul lui Netanyahu, continuând în același timp să ocupe străzile cu demonstrații și proteste constante pentru a face presiuni prin intermediul negocierilor. "Familiile ostaticilor își cer scuze că deranjează în timpul Shabatului [sărbătoare religioasă de sfârșit de săptămână între vineri și sâmbătă], dar cei dragi nouă nu au timp să mai aștepte!", avertizează ei într-o plângere directă adresată premierului.