Donald Trump, președintele Statelor Unite, și-a pus în aplicare joi amenințarea de a interveni în muzeele rețelei Smithsonian din Washington, inclusiv în grădina zoologică a capitalei, printr-un decret intitulat „Restaurarea adevărului și a rațiunii în istoria Statelor Unite”. Decretul ordonă demararea în aceste instituții a unei curățenii de „ideologie nepotrivită, divizivă sau antiamericană” și îl însărcinează pe vicepreședintele J. D. Vance cu această misiune.

De asemenea, decretul impune revizuirea situației statuilor cu conotații rasiste, demontate de pe terenuri federale după uciderea lui George Floyd, pentru a stabili dacă acestea ar trebui reinstalate. Autoritățile sunt obligate să se asigure că monumentele publice aflate în subordinea Departamentului de Interne „nu conțin descrieri, reprezentări sau alt conținut care denigrează în mod nepotrivit americanii în viață sau decedați — inclusiv persoanele care au trăit în epoca colonială [adică, în timpul sclaviei]”. Trump cere ca aceste artefacte comemorative „să se concentreze pe măreția realizărilor și progresul poporului american sau pe frumusețea, abundența și grandoarea” peisajului său.

În expunerea de motive, textul susține că americanii „au fost martorii unui efort concertat și generalizat de rescriere a istoriei, înlocuind faptele obiective cu o narațiune distorsionată, condusă mai degrabă de ideologie decât de adevăr”. „Această mișcare revizionistă caută să submineze realizările remarcabile ale Statelor Unite, proiectând principiile sale fondatoare și reperele sale istorice într-o lumină negativă”, argumentează decretul. „În loc să încurajeze unitatea și o înțelegere mai profundă a trecutului nostru comun, efortul generalizat de rescriere a istoriei adâncește diviziunile sociale și încurajează un sentiment de rușine națională”.

Ordinul se oprește asupra mai multor exemple: Parcul Național Istoric al Independenței din Philadelphia, unde, potrivit Administrației Trump, administrația predecesorului său, Joe Biden, „a presat” funcționarii să prezinte istoria locului vizitatorilor în funcție de identitatea lor rasială; o expoziție a Muzeului de Artă Americană, intitulată „Forma puterii: Povești despre rasă și sculptura americană”; sau Muzeul Național de Istorie și Cultură Afro-Americană, unde, afirmă textul, se susține că „munca asiduă”, „individualismul” și „familia nucleară” sunt caracteristici ale „culturii albe”.

Trump menționează și un muzeu în proiect: cel pe care instituția Smithsonian intenționează să-l construiască în următorii ani pentru a onora istoria femeilor americane. Responsabililor acestuia li se interzice să facă vreo referire la persoanele trans în discursul lor.

În ceea ce privește Parcul Independenței din Philadelphia, fixarea lui Trump nu este întâmplătoare: Statele Unite se pregătesc să sărbătorească în 2026 cea de-a 250-a aniversare a independenței, un eveniment văzut ca o oportunitate unică de a disemina valorile mișcării MAGA [Make America Great Again].

O națiune își povestește propria istorie

Rețeaua de muzee Smithsonian se concentrează, deși nu exclusiv, pe vastul teren al National Mall, un spațiu care se întinde de la Capitoliu la monumentul Lincoln și funcționează ca un gigantic spațiu simbolic pentru celebrarea valorilor americane, vizitat anual de milioane de oameni din întreaga țară. De la Muzeul de Științe Naturale la cel al Nativivilor Americani și de la cel de Istorie a Statelor Unite la Galeria Națională de Portrete, sunt 21 de spații în care națiunea își povestește sieși istoria. Aceste narațiuni au fost revizuite în timpul pandemiei, ca urmare a tulburărilor ce au urmat uciderii lui Floyd și a conștientizării rasismului sistemic al unei societăți construite pe păcatul originar al sclaviei. Pentru Trump și susținătorii săi, această revizuire este produsul ideologiei „woke” și urmărește doar slăbirea valorilor tradiționale.

„Muzeele din capitala națiunii noastre trebuie să fie locuri”, a spus Trump la semnarea decretului, „unde cetățenii merg să învețe, nu să fie supuși îndoctrinării ideologice sau expuși la narațiuni care divizează despre istoria noastră comună”.

Aceasta nu este prima decizie, de la revenirea sa la putere în ianuarie anul trecut, prin care Trump lansează un asalt asupra instituțiilor culturale ale orașului: președintele a preluat deja controlul asupra marelui templu al artelor spectacolului și muzicii, Kennedy Center, în fruntea căruia l-a numit pe Richard Grenell, fost ambasador în Germania și actual trimis al administrației sale în Venezuela. Grenell are misiunea de a curăța instituția de „virusul woke”. În plus, ca și restul organismelor federale, acestor instituții li se aplică decretele promulgate de Trump care ordonă eliminarea inițiativelor de promovare a diversității și incluziunii.

Joi, președintele Statelor Unite a mers puțin mai departe în planul său de a supune Washingtonul, un oraș care a votat în proporție de 92% pentru candidata democrată, Kamala Harris, și care l-a primit cu reticență în primii săi patru ani la Casa Albă. Răzbunarea sa a avansat odată cu publicarea unui alt decret intitulat „Facerea Districtului Columbia [unitatea administrativă care include capitala] sigur și frumos”.

Textul ordonă crearea unui grup de lucru printre ale cărui obiective se numără „consolidarea numărului de agenți ai forțelor de ordine în spațiile publice și aplicarea strictă a legilor care protejează calitatea vieții în aceste spații, [și urmăresc activități] precum consumul de droguri, manifestațiile neautorizate, vandalismul și beția publică”; „maximizarea aplicării legilor imigrației pentru a reține și deporta imigranții ilegali periculoși”; sau „ținerea infractorilor departe de străzi prin consolidarea politicilor de detenție preventivă”.

Trump, care a concediat zeci de mii de funcționari rezidenți în regiune, amenință, de asemenea, să facă uz de o putere existentă, dar rar invocată în trecut. Conform legii care guvernează orașul Washington din anii '70, Guvernul DC, nefiind un stat, depinde de cine domină Camera Reprezentanților. În acest caz, republicanii.