Ucraina și perspectiva păcii

Ucraina nu doar că nu are încredere în Vladimir Putin, dar interpretează și interviul acestuia de marți cu Donald Trump ca pe o dovadă că nu are nicio intenție de a semna pacea. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a exprimat această poziție, iar generalii săi indică același lucru, observând mișcările de pe câmpul de luptă din ultimele zile, unde forțele ruse activează noi fronturi.

Zelenski a acceptat săptămâna trecută propunerea inițială a președintelui Statelor Unite: o încetare a focului pe uscat, pe mare și în aer timp de 30 de zile, imediat. Liderul rus, în schimb, a admis în discuția telefonică cu Trump doar o încetare a focului de o lună asupra infrastructurii energetice și să analizeze cum se poate deschide traficul comercial în Marea Neagră. Putin a spus că va discuta mai mult doar dacă se suspendă ajutorul militar occidental pentru Ucraina. Această cerință este impracticabilă, indiferent de decizia Washingtonului, deoarece nici aliații europeni, nici Kievul nu o vor accepta.

Președintele ucrainean a confirmat miercuri, într-o conversație cu Trump, că susține și el încetarea focului de o lună asupra infrastructurii energetice ruse, dar că înainte este necesar să se precizeze "detalii tehnice", în special cum se va verifica dacă Moscova o respectă.

Zelenski a emis un comunicat după discuția cu Trump în care a omis cuvintele dure împotriva invadatorului și în care a arătat clar că dorește să fie conciliant și să îmbunătățească relația cu Washingtonul. "Am subliniat [lui Trump] că ucrainenii își doresc pacea și că, din acest motiv, Ucraina a acceptat propunerea de încetare necondiționată a focului", a declarat el. Aceste cuvinte expun implicit faptul că Kremlinul nu este în favoarea unei încetări complete a focului și răspund, de asemenea, criticilor pe care Casa Albă le-a adresat lui Zelenski la începutul lunii martie, acuzându-l că nu dorește pacea, spre deosebire de Putin, așa cum a repetat Trump.

Linii roșii în negocieri

Andrii Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, a subliniat marți, într-o întâlnire cu reprezentanții societății civile, că există trei linii roșii pe care nu le vor accepta în eventualele negocieri de pace cu Rusia: condiția de neutralitate a Ucrainei, adică renunțarea la aderarea la NATO; reducerea potențialului său de apărare, așa cum a cerut Putin în ultimele săptămâni; și recunoașterea suveranității ruse asupra teritoriilor ocupate. Yermak nici măcar nu a luat în considerare posibilitatea de a rămâne fără asistență militară din partea partenerilor săi. "Dacă Ucraina rămâne singură, va dispărea. Ar fi o capitulare totală", a explicat luni pentru acest ziar Olena Snigyr, academician la Centrul Robert Schuman.

Zelenski a confirmat miercuri, într-o conferință de presă în timpul unei vizite în Finlanda, că "garanțiile de securitate" pe care aliații le oferă Ucrainei fac parte din "linia roșie" care presupune să nu-și slăbească potențialul militar. "Toate acestea sugerează că războiul va continua", a spus Zelenski, referindu-se la cererile pe care Putin le-a prezentat lui Trump.

Doar liderul american a amenințat că va întrerupe asistența militară și de informații pentru Ucraina, cu scopul de a-l forța pe Zelenski să se urce în trenul său, acela de a accepta sfârșitul războiului cu orice preț, chiar și cu concesii inițiale în favoarea Kremlinului. Amenințarea s-a materializat chiar și timp de 10 zile în luna martie, o măsură care l-a obligat pe președintele ucrainean să admită că este dispus să "negocieze cât mai curând posibil pacea sub conducerea puternică a președintelui Trump".

Putin a subliniat că, dacă trebuie să se continue cu negocieri mai ample, "condiția cheie trebuie să fie încetarea completă a ajutorului militar și de informații externe acordat Kievului". Acesta este un lucru la care nici Uniunea Europeană, nici Regatul Unit nu vor ceda cu ușurință, mai ales după ultimele angajamente ale coaliției europene de a-și dubla asistența în domeniul apărării pentru Ucraina.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat miercuri că întreruperea transferului militar al aliaților către Kiev a fost propusă de Putin lui Trump și că "aceasta va fi o problemă importantă pe agenda oricărui contact între Moscova și Washington". Delegațiile americană și rusă urmează să se întâlnească din nou duminica viitoare în Arabia Saudită. Peskov l-a discreditat prin cuvintele sale pe Trump, care a negat că a vorbit cu omologul său rus despre încetarea transferului de armament către Ucraina.

"Pentru ca o încetare a focului să funcționeze, trebuie să existe descurajare. Dacă toate apărările cad, și Putin a demonstrat deja acest lucru, nu va respecta încetarea focului", a avertizat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, la televiziunea Euronews.

Schimbări pe front

Ultimele evenimente de pe câmpul de luptă indică faptul că Kremlinul dorește să extindă teritoriul ocupat în Ucraina, a subliniat marți Zelenski. Atât președintele, cât și Statul său Major și analiștii militari au raportat că forțele ruse au apăsat pedala de accelerație în sectoare ale frontului care nu prezentaseră schimbări de luni de zile. Așa se întâmplă pe linia de război din Orihiv, în sudul Ucrainei, unde trupele invadatoare au avansat din nou, deși marginal. Acest sector al frontului este cel mai apropiat de centrala nucleară din Zaporojie, la 60 de kilometri. Cea mai mare centrală nucleară din Europa, sub ocupație rusă, ar fi unul dintre "activele de împărțit", potrivit lui Trump, în eventualele negocieri de pace.

Forțele ruse au intensificat, de asemenea, operațiunile de atac la limitele estice ale provinciei Harkov, atât la nord de orașul Kupiansk, cât și la sud de acesta. În plus, ofensiva Kremlinului pentru a expulza armata ucraineană din provincia rusă Kursk se extinde cu o încercare de invazie a unei părți a provinciei ucrainene Sumî, a avertizat Zelenski.

Vadim Triukhan, un cunoscut diplomat și militar ucrainean, a apreciat într-o analiză publicată miercuri de agenția de stat Ukrinform că "este clar că Putin l-a învins pe Trump" deoarece Rusia va continua să atace cu armata sa terestră și pentru că a marginalizat Europa în negocieri. "În plus, Putin a demonstrat că nu s-a mișcat nici măcar un centimetru de la poziția sa", adaugă Triukhan.

"Putin cere să nu ni se mai furnizeze arme, în timp ce rușii nu încetează să le fabrice", a apreciat marți Mihailo Podoliak, consilier al președinției ucrainene. "Este ipocrită, logica obișnuită? Da, este normal pentru Putin. Este o carte deschisă, intențiile sale sunt evidente", a conchis el.