Spre deosebire de Columbia, care a fost de acord cu primul val de cerințe ale administrației republicane pentru a recupera finanțarea federală, Universitatea Harvard s-a opus luni cererilor Casei Albe, chiar dacă miza este mult mai mare decât în cazul omologului său (400 de milioane) în această confruntare: instituția din Cambridge (Massachusetts) riscă să vadă înghețate 9 miliarde de dolari în subvenții și contracte federale dacă nu se supune impunerilor Washingtonului. Cel puțin șapte universități prestigioase din SUA sunt în vizorul lui Trump, care le acuză că ar permite manifestații antisemite în campusurile lor (sau că ar încuraja ideologia woke, ca în cazul Harvard și Pennsylvania). De aici și amenințarea de a îngheța finanțarea federală, pentru a le obliga să implementeze măsuri care, pentru mulți, reprezintă o formă de suprimare a libertății de exprimare și academice.

Administrația republicană studiază retragerea a 256 de milioane de dolari în contracte federale pentru Harvard și alte 8,7 miliarde de dolari în ceea ce a descris drept „angajamente de subvenții multianuale”.

Cerințele Washingtonului variază de la reforma sistemului de admitere la angajarea profesorilor — sau proiectarea programelor sensibile, cum ar fi cele legate de Orientul Mijlociu și problema palestiniană — până la reglementarea protestelor din campusuri. Pentru Harvard, acestea sunt cereri ilegale și fără precedent, dar refuzul prestigioasei universități, cea mai bogată din țară, o plasează în linia de bătaie. Harvard și restul omologilor săi depind în mare măsură de finanțarea federală, pe lângă donatorii privați. Columbia, care încă nu a rezolvat conflictul cu Washingtonul în ciuda concesiilor sale, a fost farul pentru universitățile din întreaga țară, un fel de foaie de parcurs pentru a se descurca cu administrația republicană, care la Harvard are deja prima sa victimă propitiatorie.

O scrisoare trimisă vineri către Harvard de către administrația Trump cerea ca Universitatea să reducă puterea și vocea studenților și membrilor facultății în afacerile universității; denunțarea imediată — delațiunea — la autoritățile federale a studenților străini care comit încălcări de conduită; și angajarea unor terți pentru a garanta că fiecare departament academic are „diversitate de puncte de vedere”. În mod expres, se indica eliminarea așa-numitelor inițiative DEI (acronim în engleză pentru diversitate, echitate și incluziune, epitomul a ceea ce Trump consideră „woke”) și detectarea — adică semnalarea — studenților internaționali „care susțin terorismul și antisemitismul”. Mai mult sau mai puțin, aceleași cerințe pe care le-a ridicat Columbiei în martie, cum ar fi, de exemplu, angajarea unui supervizor extern al Departamentului de Studii din Orientul Mijlociu, în care este inclus Centrul de Studii Palestiniene. Capitulația nu a protejat-o de retragerea fondurilor; dimpotrivă, guvernul ia în considerare posibilitatea de a o pune sub tutelă federală.

„Niciun guvern, indiferent de partidul aflat la putere, nu ar trebui să dicteze ce pot preda universitățile private, pe cine pot admite și angaja și ce domenii de studiu și cercetare pot desfășura”, a declarat luni Alan Garber, rectorul Harvard, într-un mesaj oficial către comunitatea universitară. Avocații de la Harvard au răspuns la scrisoarea Administrației că universitatea „nu este dispusă să accepte cerințe care depășesc autoritatea legală a acestei sau a oricărei administrații”.

„Deși unele dintre cererile schițate de guvern sunt menite să combată antisemitismul, majoritatea reprezintă o reglementare guvernamentală directă a condițiilor intelectuale de la Harvard”, a adăugat Garber despre programele și politicile inclusive, contrare, potrivit președintelui, „valorilor și instituțiilor americane înscrise în Constituție și Declarația de Independență a Statelor Unite”. Tot luni, cu ocazia începerii Săptămânii Sfinte, Casa Albă a emis un mesaj al lui Trump în care acesta reiterează promisiunea administrației sale de a „apăra credința creștină în școlile noastre, forțele armate, locurile de muncă, spitalele și sediile guvernamentale. Nu vom șovăi niciodată în a proteja dreptul la libertate religioasă, apărarea demnității vieții și protecția lui Dumnezeu în spațiul nostru public”.