În câteva cuvinte
Mii de studenți și profesori din Madrid au demonstrat împotriva lipsei de finanțare a universităților publice, cerând măsuri urgente de la guvernul regional.
Mii de studenți și profesori au inundat străzile din centrul Madridului, într-o amplă demonstrație împotriva subfinanțării cronice a universităților publice din regiune. Protestul a culminat cu un marș de la Atocha la Sol, marcând un moment crucial în "pulsul" dintre comunitatea academică și guvernul regional condus de Isabel Díaz Ayuso.
Manifestanții subliniază că Madrid este comunitatea autonomă care alocă cea mai mică finanțare pe student universitar din întreaga Spanie. Această situație a forțat universitățile să opereze cu "bugete de război", conform rectorului uneia dintre cele mai mari instituții.
Printre cererile principale se numără o îmbunătățire semnificativă a bugetului alocat universităților, care, conform estimărilor actuale, este considerat insuficient. De asemenea, se solicită plata unor sume restante către universități și permiterea unei mai mari autonomii financiare pentru cea mai mare universitate din Spania.
"A studia este un drept, nu un lux", "Nu privatizării universitare", "Educație gratuită, taxe pentru bogați" - au fost doar câteva dintre mesajele scandate și afișate pe pancarte. O pancartă, realizată de studenți de la Arte Frumoase, a impresionat prin inspirația sa din opera lui Francisco de Goya, "Împușcăturile din 3 mai 1808".
Protestul a evidențiat și nemulțumirea față de avansul educației private în detrimentul celei publice, cu sloganuri precum "Nimic, nimic pentru privat" și "Universitate publică și de calitate". Criticile au vizat direct președinta regională, Isabel Díaz Ayuso, care, în replică, a postat pe rețelele sociale un mesaj simbolic, subliniind că și ea s-a format într-o universitate publică.
Participarea la grevă a fost semnificativă în mai multe campusuri, cu Universitatea Complutense raportând o implicare de 96%. Această mobilizare masivă a studenților, descriși ca fiind "desprinși de viața universitară" de la pandemie, este motivată nu doar de lipsa resurselor, ci și de oportunitățile reduse de a accesa specializările dorite.
Consilierul regional pentru educație, Emilio Viciana, a insistat pe o creștere "istorică" a bugetului, deși criticii susțin că sumele sunt insuficiente pentru a atinge nivelurile de finanțare din 2009, ajustate la inflație. De asemenea, a existat tensiune în relația dintre consilier și rectori, aceștia din urmă fiind vizibil absenți de la proteste, deși și-au exprimat anterior nemulțumirea.
Un motiv suplimentar de indignare a fost o fotografie cu rectorii unor universități publice semnând acorduri cu universități private și primăria unui oraș. Această acțiune a fost percepută ca o confirmare a denunțurilor privind promovarea universităților private în detrimentul celor de stat.
Dezbaterea s-a extins și în Consiliul Local al Madridului, unde un consilier a comparat finanțarea modestă a universității publice cu sumele considerabile alocate pentru evenimente precum Formula 1 sau reduceri fiscale, sugerând o prioritizare inechitabilă a cheltuielilor publice.