În câteva cuvinte
Salvador Illa, președintele Generalitat-ului, a prezentat la Madrid un plan ambițios de relansare economică a Cataloniei, bazat pe un model de "drepturi și obligații", în contrast cu cel al "privilegiilor" promovat de Isabel Díaz Ayuso. El a subliniat importanța stabilității juridice și a loialității instituționale, pledând pentru o prosperitate comună și o fiscalitate echitabilă, cu un accent pe investiții masive în viitorul Cataloniei ca motor economic al Spaniei.
De când a fost investit președinte al Generalitat-ului în august, Salvador Illa s-a străduit să restabilească normalitatea instituțională în Spania.
Joi, șeful Executivului catalan s-a întors la Madrid cu un mesaj clar: procesul separatist este îngropat, iar Catalonia este dispusă să-și recapete poziția de lider economic în Spania. Foaia sa de parcurs include un plan de investiții de 18,5 miliarde de euro pentru următorii cinci ani, dar și implicarea din nou a comunității în guvernarea statului după un deceniu de absență. „Vă cer să nu vă temeți de Catalonia. Catalonia nu se teme de Madrid”, a afirmat el într-o conferință la Cercul de Arte Frumoase. Illa a dorit, de asemenea, să marcheze diferențele dintre politica sa și cea a președintei madrilene Isabel Díaz Ayuso. „Model economic al drepturilor și obligațiilor sau model economic al privilegiilor?”, s-a întrebat el.
Illa a fost susținut în intervenția sa de vicepreședintele María Jesús Montero și Sara Aagesen, miniștrii Félix Bolaños și Ángel Víctor Torres, oamenii de afaceri Carlos Torres (BBVA), Antonio Brufau (Repsol) sau liderul CC OO, Unai Sordo, printre alții.
În fața unui auditoriu de aproximativ 300 de persoane, președintele catalan a revendicat „timpul nou” pe care l-a deschis Catalonia după cei zece ani de proces separatist și pe care în ultimele săptămâni l-a simbolizat întoarcerea La Caixa și Banc Sabadell, primele companii care au fugit în fața declarației unilaterale de independență a lui Carles Puigdemont în 2017. „Este una dintre cele mai fericite realizări de când am fost investit”, a afirmat Illa. Și nu doar pentru efectul pe care îl poate avea asupra economiei, ci și pentru recunoașterea pe care o implică revenirea „stabilității juridice” în comunitate. „Am încredere că vor fi mai multe în lunile următoare”, a adăugat președintele.
Ascensiunea lui Illa la președinția Generalitat-ului presupune lăsarea în urmă a procesului separatist.
Dar lumea trăiește acum sub noi schimbări care, a amintit Illa, nu indică cea mai bună direcție: alianțele tradiționale ale Europei sunt în joc, începe un război al tarifelor, iar transformările digitale și ecologice par deja a fi două dintre marile provocări ale Bătrânului Continent. În fața acestor noi provocări, a spus el, Catalonia oferă „mai multă Europă, mai multă securitate, mai multă democrație, mai multă stabilitate și mai multă prosperitate”.
Illa nu și-a ascuns ambiția.
Adică, Catalonia „să conducă din nou economic Spania” și să fie din nou „unul dintre principalii motoare” ai UE. De fapt, președintele a anunțat că deja anul trecut comunitatea a crescut peste rata de expansiune pe care a experimentat-o întreaga Spanie. Acest avans de 3,6% i-a permis ca Produsul Intern Brut (PIB) să depășească pentru prima dată în istorie 300.000 de milioane de euro. Cu toate acestea, Illa a făcut imediat apel la loialitatea instituțională. „Catalonia va fi alături de Europa și de Guvernul Spaniei”. „Nu este timpul să provocăm confruntări zadarnice”, a proclamat el. Cealaltă linie roșie o marchează caracterul guvernului său, pe care l-a definit ca „social-democrat”. „Generarea de prosperitate este fundamentală, dar la fel de important ca generarea ei este și împărtășirea ei, social și teritorial”, a spus Illa, care a pledat pentru o creștere bazată pe o „prosperitate comună” care să ia în considerare o „fiscalitate justă”, „servicii publice puternice” și „locuințe accesibile”.
La acest model, cel care constă în împărțirea bogăției, Illa s-a referit ca la cel al „prosperității comune”
care se află la antipodul celui pe care l-a definit ca fiind cel al „acumulării nesolidare”, cel propriu „celor care doresc, de asemenea, să genereze prosperitate, dar o rezervă pentru câțiva norocoși din anumite teritorii”, cu referire – deși fără a o cita – la dinamica guvernului Comunității din Madrid, condus de Isabel Díaz Ayuso. „Permiteți-mi în acest punct să fiu deosebit de puternic. În contextul mondial pe care îl trăim, cu necesitatea de a consolida Europa, modelul de acumulare nesolidară ne slăbește, pe termen lung afectează creșterea și, mai ales, fracturează și divide societățile noastre și, prin urmare, instituțiile noastre”, a afirmat el.
