În câteva cuvinte
Cartea «Marea istorie/Turul Asturiei 1925-2025» prezintă istoria centenarului tur ciclist al Asturiei, o cursă cu tradiție câștigată de cicliști renumiți, subliniind pasiunea și entuziasmul vremurilor de început.
Coperta cărții Marea istorie/Turul Asturiei 1925-2025, de Oscar Cudeiro
Există ceva contagios în iluzie. Și frații Marceliano și Jesús De la Cuesta o aveau. Pionieri ai ciclismului în Gijón, aveau la începutul secolului trecut propria lor fabrică — cu un nume din acelea care nu se mai dau companiilor: Cuesta y Cía— Au început montând biciclete cu componentele pe care le cumpărau din alte țări. Apoi, au trecut la construirea și vânzarea propriilor vehicule. Într-o zi din 1908 au auzit că în Tarragona se organiza o probă pionieră: o cursă pe etape. Până acolo s-au dus. Cu bicicleta, pentru a se antrena. Au luat startul 52 de concurenți. Jesús a terminat al patrulea. Marceliano al șaptelea. Cheia, dincolo de succesul sportiv, s-a întors în Asturias sub formă de notițe într-un caiet.
Acolo era tot ceea ce le atrăsese atenția la organizarea probei. Printre ele, un detaliu important: bucuria cu care cicliștii erau primiți în toate localitățile pe care le traversau. Acea bucurie s-a adăugat celei pe care De la Cuesta o aveau din fabrică: au început să viseze la organizarea unui tur ciclist al Asturiei. Aveau să dureze 17 ani — cu un Război Mondial și mai multe calamități minore la mijloc — pentru ca visul să devină realitate. Au făcut-o într-un mod foarte asturian. S-a numit Micuțul Tur Ciclist al Asturiei și participanții erau așteptați la ora cinci dimineața în cafeneaua Dindurra. Acolo s-au amestecat cu persoanele care încă petreceau. Istoria centenarei curse asturiene era pe cale să dea primele pedale.
Marea istorie/Turul Asturiei 1925-2025 este cartea în care doctorul în inginerie minieră și autorul a mai multor volume despre ciclism, Óscar Cudeiro, adună istoria turului asturian în primii săi o sută de ani de viață. O probă pe care au câștigat-o concurenți precum Miguel Indurain sau Federico Martín Bahamontes. Cartea este un cântec de pasiune pentru ciclism și o odă adusă acelor vremuri în care pancartele de la linia de sosire arătau ca niște bannere, publicitatea unor anvelope îi aștepta pe concurenți deghizată în mascota mărcii și în care se respira bucuria și iluzia pe șoselele care găzduiau o cursă.
