Seara se lasă peste Vitoria la o temperatură plăcută, de primăvară, iar esplanada pe care se înalță impunătoarea Buesa Arena, cu cele douăsprezece vârfuri ale coroanei sale de ciment, prinde viață. A fost odinioară târg de vite, dar apoi a fost colonizată de baschet. Baskonia joacă duminică după-amiază și parcarea imensă se umple treptat, dar pentru câteva ore, coșurile de baschet împart spațiul cu bicicletele, deoarece parchetul din Zurbano devine, după meciul cu Basket Girona, scena prezentării echipelor care participă la cursa care, de luni până sâmbătă, va invada șoselele din Țara Bascilor și Navarra, în șase etape care încep în Vitoria și se încheie în Eibar.

La un an după catastrofa produsă în ediția anterioară, în urma unei căzături care a zguduit ciclismul mondial, când Vingegaard, Roglic și Evenepoel s-au prăbușit în aceeași curbă, marile nume ale plutonului nu participă la Turul Țării Bascilor. Nici cei afectați de accident, nici beneficiarii, precum Juan Ayuso, câștigătorul final din 2024, nici Carlos Rodríguez, care a câștigat ultima etapă, cele mai atractive nume ale ciclismului spaniol. Nu participă nici obișnuitul Mikel Landa, așa că fanii basci se vor concentra pe constantul Pello Bilbao, liderul echipei Bahrain Victorious.

Mai multe informații

Juan Ayuso, Carlos Rodríguez: generația Z a ciclismului spaniol devine campioană în Itzulia

Va fi prezent însă Enric Mas, atuul echipei Movistar pentru a disputa victoria finală lui Joao Almeida, căpitanul echipei UAE în Euskadi, susținut de Marc Soler și McNulty, iar pentru Red Bull participă Florian Lipowitz, al doilea la Paris-Nisa, alături de Daniel Felipe Martínez, câștigător în 2022, și Vlasov. Mattias Skjelmose va da și el bătălia, după ce a fost detronat de Ayuso în ultima etapă a anului trecut, la fel ca Sepp Kuss și Wilco Kelderman, capii de afiș ai echipei Visma.

Sunt vremuri noi pentru Itzulia, deja fără Julián Eraso la conducere, ultimul mohican al vremurilor de reconversie a ciclismului, când criza economică din 2008 a obligat Turul Țării Bascilor și Euskal Bizikleta să fuzioneze la sugestia guvernului autonom, care le sponsoriza pe amândouă, dar trebuia să reducă și cheltuielile. Eibar a devenit epicentrul, cu Eraso ca figură vizibilă, deși în decembrie și-a anunțat retragerea. Dar esența rămâne aceeași, spiritul nu se schimbă prea mult, și nici pasiunea fanilor basci care invadează marginile drumurilor.

În Vitoria începe lupta cu un contratimp de 16,5 kilometri aproape plat, deși cu o mică ascensiune scurtă la jumătatea traseului. Marți, etapa se desfășoară în Navarra, de la Pamplona până la Ribera, cu final la Lodosa, pe malurile Ebrului, și cu, poate, singura oportunitate pentru sprinteri de a-și impune viteza. Deși nu există finişuri în cățărare, este mult munte, cum ar fi miercuri, în a treia etapă care începe în Zarautz și se termină în Beasain, cu șapte cățărări repertoriate în 153 de kilometri. Cea de la Gainza este scurtă (2,2 kilometri), dar atinge pante de 20%, iar ultima, la puțin peste cinci kilometri de sosire, are pante de 18% înclinație.

Între Beasain și Markina, tot cu șapte cățărări, ultima, Izua, va face diferențe. Este tradiționala urcare spre Arrate, dar nu pe rutele obișnuite ale drumului spre sanctuar, nici pe cea mai grea, Krabelin, ci pe un drum îngust și chiar mai abrupt, printre gospodării și pante de până la 20% din poligonul Matsaria. Apoi se coboară pe drumuri pline de curbe până la linia de sosire din Markina-Xemein. Vârful Izua se află la doar zece kilometri de sosire.

Între Orduña și Gernika, orașul lui Pello Bilbao, așteaptă de asemenea patru ascensiuni într-o etapă accidentată ca și cele anterioare, iar în ultima zi, alte șapte cățărări, două dintre ele de categoria întâi înainte de a ajunge la Eibar, unde se va afla câștigătorul Itzulia.