Liverpool, campioană a Premier League, egalând cele 20 de titluri ale lui Manchester United

Îmbrățișat de soarele primăvăratic și purtat de valul de emoții emanat de mulțimea de pe Anfield, Luis Díaz, Mac Allister, Gakpo și Salah au marcat golurile care au scos Tottenham din cursă și au proclamat Liverpool campioană a Premier League cu patru etape înainte de finalul turneului. Până în 2009, cel mai popular club din portul Mersey a fost cel mai mare colectionar de campionate engleze. United i-a răpit această distincție când a ridicat recordul la 20 de ligi. Datorită impulsului lui Jürgen Klopp și al succesorului său, surprinzătorul Arne Slot, Liverpool a revenit până a egalat cele 20 de ligi în vârful eșalonului fotbalului englez.

Echipele

Alisson Becker, Trent Alexander-Arnold (Wataru Endo, min. 75), Ibrahima Konaté, Virgil van Dijk, Andy Robertson, Alexis Mac Allister (Darwin Núñez, min. 82), Cody Gakpo (Diogo Jota, min. 67), Dominik Szoboszlai (Curtis Jones, min. 67), Ryan Gravenberch, Mohamed Salah și Luis Díaz (Harvey Elliott, min. 75)

Guglielmo Vicario, Djed Spence, Destiny Udogie, Ben Davies, Kevin Danso, Archie Gray (Pape Sarr, min. 45), James Maddison (Dejan Kulusevski, min. 45), Lucas Bergvall, Brennan Johnson, Mathys Tel (Wilson Odobert, min. 67) și Dominic Solanke (Richarlison, min. 67)

Goluri

0-1 min. 11: D. Solanke. 1-1 min. 15: Luis Díaz. 2-1 min. 23: Alexis Mac Allister. 3-1 min. 33: Gakpo. 4-1 min. 62: Salah. 5-1 min. 68: Iyenoma Destiny Udogie

Arbitru

Thomas Bramall

Cartonașe galbene

Gakpo (min. 33), Richarlison (min. 93), Harvey Elliot (min. 93)

Amintirea lui Klopp a plutit deasupra tribunelor. Germanul a făcut mult mai mult decât a câștiga titluri. A transformat modul în care clubul se vedea pe sine, depășind complexul dobândit după tragediile anilor '80 și apariția lui Alex Ferguson la Old Trafford. Astăzi, proprietarii, angajații și fotbaliștii se știu parte a unei organizații puternice și își asumă condiția de custodi ai moștenirii. Reverența pentru Klopp este încărcată de superstiții și tabuuri. Foarte puțini au îndrăznit să-l întrebe de ce a decis să renunțe la funcție în 2024, după nouă ani de revoluție. Mult mai puțini l-au ascultat argumentând adevăratele motive ale unei epuizări care, după cum a spus public, l-a împins să ia decizia de a se retrage. «Klopp a spus că era convins că Manchester City va fi invincibil în următorii ani», își amintește o persoană foarte apropiată de conducerea sportivă a lui Liverpool, care crede că știe adevărata cauză a plecării germanului. «Credea că Guardiola a găsit soluții care erau dincolo de capacitatea oricărei echipe din Europa de a deschide apărări închise și că a insuflat un nivel incredibil de agresivitate și ambiție într-o echipă cu mult viitor». Klopp îl considera pe Guardiola cel mai bun antrenor din lume și considera că nu-i lipsește materie primă. Era impresionat de Doku, Dias, Haaland, Julián Álvarez și Bernardo Sivla și îi indica drept lideri ai unei tranziții care va permite City să fie foarte solid în următorii ani.

Nici Klopp, nici nimeni altcineva nu a prevăzut stagnarea lui Arsenal, nici accidentarea lui Rodri, și cu atât mai puțin prăbușirea lui City. Echipa lui Guardiola proiecta o umbră amenințătoare. Vara lui 2024 a fost chinuitoare pentru oficialii lui Liverpool. Pe proprietari, John William Henry și Tom Werner, la fel ca pe directorul sportiv, Richard Hughes, îi preocupa să nimerească succesorul. Vidul lăsat de Klopp echivala cu orfania. Un profet plecase. Pesimismul a crescut în club pe măsură ce tehnicienii examinau candidații. Când Xabi Alonso s-a auto-eliminat în primăvară, analiștii au apelat la tot felul de instrumente, chiar și la analiza cuantică. Algoritmii care în 2015 i-au pus pe lideri pe urmele lui Klopp au fost calea care i-a condus la antrenorul ales. Un tehnician de 45 de ani, fără faimă în afara Olandei. Un anume Arne Slot al cărui Feyenoord a înregistrat un număr uimitor de mare de atacuri, apropierea de poarta adversă, goluri așteptate și alte statistici floride ale big data.

Împotriva «big data»

La Liverpool nu vor să precizeze dacă a fost Henry sau Werner. Dar asigură că unul dintre proprietari, singurul care credea cu tărie în eficacitatea big data, l-a vizitat pe Slot după ce l-a angajat și a avut o discuție cu el. Pentru început, i-a spus că l-a selectat pentru statisticile ofensive reflectate de Feyenoord-ul său și a explicat că analiza datelor l-a ajutat să-i detecteze talentul. Slot l-a ascultat și apoi i-a vorbit cu fermitate. I-a spus că este olandez, că Olanda este o țară îndrăgostită de fotbal și că nu crede în utilizarea big data așa cum o folosiseră pentru a-l angaja. «Big data este o reflectare a realității, dar într-un joc atât de complex, realitatea nu poate fi niciodată o consecință a big data, așa cum pretind mulți analiști». Sub zâmbetul său amabil de provincial din Overijssel, tehnicianul i-a clarificat patronului că, dacă l-au semnat pentru a se încadra într-un model futurist guvernat de astrofizicieni și matematicieni, au greșit omul. Departe de a fi contrariat, liderul a relatat anecdota membrilor secretariatului tehnic: «Acesta este antrenorul de care avem nevoie!».

Până când a câștigat liga olandeză în 2023, Slot se bucura doar de o anumită reputație în Zwolle, un mic oraș medieval din estul țării. Fusese mijlocașul lui PEC Zwolle, campioana diviziei a doua în 2002, și apoi ucenic de antrenor, după cum se spune, obsedat să examineze Barça lui Guardiola. «Aici, oamenii nu-i cer autografe când îl văd pe stradă», a spus Ben Hendricks, fost manager al clubului, în The Athletic. «Acesta este un oraș foarte normal».

Ca și cum proiecția pesimistă a lui Klopp ar fi impregnat viziunea proprietarilor lui Liverpool, investiția în transferuri a fost redusă la minimum: 30 de milioane în Mamardashvili, portarul, împrumutat la Valencia; și 10 milioane pentru Federico Chiesa, care a sosit accidentat și nu și-a revenit. Practic, Slot a moștenit echipa cu care Klopp a terminat pe locul trei anul trecut. A cerut doar un transfer, Frenkie de Jong, dar mijlocașul Barcelonei a respins oferta.

Mai puține puncte decât al doilea clasat în Premier League 21-22

Slot nu a avut de ales decât să-l reconvertească pe Gravenberch, un mijlocaș ofensiv, în mijlocaș central. Cu mici variații, a păstrat 4-3-3 cu extreme cu activitate contagioasă și profunde în același timp, și, treptat, a recalibrat echipa până a câștigat respectul jucătorilor, începând cu Salah și Van Dijk. Punct cu punct, datorită metronomului Alexis Mac Allister, a trecut în fruntea clasamentului și, fără a-și pierde stilul sau dorința de a ataca, a avansat în timp ce City și Arsenal, marii rivali, s-au descompus pe drum. Meritul lui Liverpool a fost să reziste. Fotbalul său nu a atins niciodată excelența celor mai bune zile ale echipei lui Klopp, care a fost campioană cu 99 de puncte în 2020 și chiar a terminat pe locul al doilea în sezonul 2021-22 cu 92 de puncte, 2,4 puncte pe meci. Acest Liverpool a adunat o medie de 2,3 puncte pe meci până în ultima etapă și, chiar și așa, i-a fost suficient să cucerească cea mai puțin disputată Premier League din 2020.

Steven Gerrard a mărturisit în autobiografia sa că cel mai mare regret al carierei sale a fost că a suferit hegemonia lui Manchester United fără a fi putut câștiga nici măcar o Premier League. «Mă doare că am stagnat la 18 titluri de liga în timp ce United, care a fost sub noi timp de decenii, a cucerit campionat după campionat până a câștigat 20 și a bătut recordul Angliei».

În 2020, Jürgen Klopp a adăugat liga a 19-a. Împotriva tuturor așteptărilor, Arne Slot a adăugat a 20-a și l-a egalat pe marele rival din ceea ce Steve McManaman numea «orașul interzis».