Montjuïc vibrat cu un meci monumental

Montjuïc a vibrat cu un meci monumental care va rămâne în amintirea Ligii Campionilor. Barça, o echipă tânără, încă cu dinții de lapte, s-a luptat cu o integritate și măreție admirabile împotriva lui Inter, un rival cu multă experiență și determinare, care joacă din memorie și caută Cupa Europei de patru ani. Meciul a fost o odă adusă fotbalului, în care nu s-a ținut cont de retur, ci manșa tur a fost abordată ca și cum ar fi fost finala de la München. Semifinala este deja un cadou pentru o echipă blaugrana care tocmai a câștigat Cupa și conduce Liga. Traiectoria continentală a fost suficient de distractivă și de succes pentru a trezi fanii din coșmarurile de neuitat de la Roma, Liverpool și Lisabona și pentru a recupera reputația pierdută în Europa. Nimeni nu poate totuși să prevadă ce se va întâmpla pe 6 pe San Siro, deoarece Lamine și Barça au dorința de a transcende după exercițiul de curaj, mândrie și joc bun afișat pe Stadionul Olimpic. Cu cât sunt mai buni rivalii, cu atât mai mare este răspunsul unui lot barcelonez care nu se gândește la cheltuielile fizice sau mentale, ci ambiția sa nu are limite de la sosirea lui Flick și apariția unei vedete de 17 ani pe nume Lamine.

BCNBarcelona

3

Wojciech Szczesny, Jules Koundé (Eric García, min. 41), Iñigo Martínez, Gerard Martín (Ronald Araujo, min. 45), Pau Cubarsí (Andreas Christensen, min. 82), Pedri (Gavi, min. 82), Dani Olmo (Fermín López, min. 67), Frenkie de Jong, Lamine Yamal, Raphinha și Ferran Torres

INTInter

3

Yann Sommer, Francesco Acerbi, Alessandro Bastoni, Yann Bisseck, Hakan Çalhanoglu (Davide Frattesi, min. 70), Federico Dimarco (Carlos Augusto, min. 55), Nicolò Barella, Denzel Dumfries (Matteo Darmian, min. 80), Henrikh Mkhitaryan, Marcus Thuram (Piotr Zielinski, min. 80) și Lautaro Martínez (Mehdi Taremi, min. 45)

Goles

0-1 min. 0: Marcus Thuram. 0-2 min. 20: Denzel Dumfries. 1-2 min. 23: Lamine Yamal. 2-2 min. 37: Ferrán Torres. 2-3 min. 62: Denzel Dumfries. 3-3 min. 64: Sommer

Arbitro

Clément Turpin

Tarjetas amarillas

Calhanoglu (min. 58), Cubarsí (min. 69)

Meciul a început la încălzire, când Lamine s-a retras și Fermín a început să se încălzească, când antrenorul anunțase aceeași aliniere ca la Sevilla. Alarma a fost dezactivată foarte repede, iar Barça a putut înfrunta Inter cu impulsul dat de victorii precum cea de sâmbătă împotriva lui Madrid. Bucuria blaugrana a durat mai puțin de un minut, secundele de care a avut nevoie Thuram pentru a relua cu călcâiul și din prima o centrare a lui Dumfries. Precizia și eleganța italienilor în faza au contrastat cu lanțul de erori blaugrana din cauza unei respingeri greșite a lui Koundé, a alunecării lui Iñigo și a golului deschis pe flancul lui Martín. După 30 de secunde, Barça pierdea cu 0-1. Inter s-a felicitat pentru revenirea lui Thuram. A recuperat golul cu atacantul după trei meciuri fără gol marcat, care l-au scos din Cupă și l-au dezechilibrat în Serie A. Cu un avantaj pe tabelă, Inter este un inamic foarte rău, probabil cel mai rău pentru echipele ofensive precum Barça. Formula 3-5-2 este o rochie de gală datorită sufletului său defensiv, priceperii și prezenței mijlocașilor și determinării a doi atacanți complementari, Lautaro și Thuram, jucători care descarcă mingea, atacă spațiul și marchează goluri care sunt de obicei foarte bine gestionate de planurile lui Inzaghi. Puterea lui Inter este și mai mare dacă se adaugă fazele fixe, așa cum s-a văzut la golul lui Dumfries. Fundașul a marcat dintr-o semi-foarfecă o minge căzută dintr-o săritură a lui Acerbi. Nici 0-1, nici 0-2 nu au temperat asaltul Barcelonei. Nu există un rival care să umilească pe blaugrana, întotdeauna curajoși, chiar și împotriva celui mai bun Inter. După două șuturi ale lui Ferran care au atins stâlpii lui Sommer, când avantajul italian era încă minim, au urmat câteva faze antologice ale lui Lamine care au aprins încă o dată flacăra de la Montjuïc. Extrema a câștigat un duel corp la corp cu un atlet precum Thuram, l-a înfruntat pe Mkhitaryan și a trimis mingea cu efect la bara din dreapta a porții lui Inter: 1-2. Lamine nu trebuie comparat cu Messi sau cu Neymar, nici cu Ronaldinho, ci la 17 ani concurează cu propriile goluri și faze, fiecare mai bună decât cealaltă, puține la fel de extraordinare ca cea care s-a terminat în bară după ce l-a dezmembrat pe Dimarco. Magia lui Lamine a contaminat un Barça orbitor. Ritmul jocului a crescut, șuturile s-au succedat, nu au existat concesii defensive pentru Inter, ci recuperări blaugrana, iar golul a fost cântat la fiecare venire a lui Lamine, Raphinha, Olmo și Ferran. Scorul de 2-2 a venit după o acțiune colectivă frumoasă, cu pasa precisă a lui Pedri, devierea cu capul a lui Raphinha și finalizarea lui Ferran. Doar accidentarea lui Koundé a rupt farmecul barcelonez într-un meci atât de solicitant, care l-a afectat și pe Lautaro. Flick a refăcut apărarea cu Eric și apoi cu Araujo în locul lui Martín. La fel ca în La Cartuja, Iñigo a revenit pe partea stângă, în timp ce Inter a depus eforturi în posesie și profunzime pentru a explica că nici ei nu s-au mulțumit cu 2-2. Meciul s-a echilibrat atât de mult încât ambele echipe au marcat dintr-un corner: 3-3. Dumfries a trimis cu capul mingea încrucișată peste Szczesny, iar Lamine a lăsat-o să treacă pentru ca Raphinha să prindă un șut în bară care a ricoșat în Sommer. Calitatea fizică și tactică a lui Inter nu a intimidat un Barça care a ajuns dezbrăcat în poarta lui Inter. Ultimul șut al lui Lamine a lovit bara și a lăsat seria să continue la Milano. Va fi greu de uitat caracterul ireductibil al unui Barça care, în ciuda fragilității sale, emoționează.