Alarma sună tot mai puternic

Cazurile de cancer colorectal sunt în creștere la persoanele sub 50 de ani, fără a se cunoaște cauzele exacte, dublându-se în multe țări în ultimele două decenii. Persoane de treizeci de ani, fără factori de risc evidenți sau antecedente familiale, ajung la spital deja cu metastaze letale. Un nou studiu, condus de biologul computațional Marcos Díaz Gay (Santiago de Compostela, 33 de ani), sugerează că în spatele acestei «epidemii» de cancer colorectal se află o toxină bacteriană, care provoacă mutații cancerigene în ADN-ul copiilor. Studiul a fost publicat miercuri în revista Nature, una dintre publicațiile științifice cu cel mai mare impact la nivel mondial.

Biotecnologul spaniol Cayetano Pleguezuelos și colegii săi de la Institutul Hubrecht (Olanda) au demonstrat deja în februarie 2020, când omenirea era mai preocupată de iminenta pandemie de Covid, că o tulpină a bacteriei intestinale Escherichia coli produce o moleculă toxică, numită colibactina, care deteriorează ADN-ul celulelor umane. Acum mai puțin de un an, un alt studiu a detectat o semnătură mutațională caracteristică acestei toxine la 13% dintre cei 2.000 de pacienți britanici analizați. Practic, la unul din opt pacienți.

Noul studiu a lărgit perspectiva. Autorii au investigat ADN-ul a aproape o mie de tumori de la pacienți din 11 țări, analizând variațiile geografice și între diferitele grupe de vârstă. Două marcaje genetice atribuite acțiunii toxinei bacteriene – denumite ID18 și SBS88 – sunt de trei ori mai frecvente la persoanele diagnosticate înainte de 40 de ani decât la cele de peste 70 de ani. «În țările mai industrializate, există o creștere a cazurilor de infecție cu această tulpină de Escherichia coli, ceea ce ne face să ne gândim la schimbări în stilul de viață», ipotezează Díaz Gay, care a efectuat cercetarea la Universitatea din California din San Diego (SUA) și s-a alăturat recent Centrului Național de Cercetări Oncologice din Madrid.

Fenomenul a fost observat pentru prima dată în Statele Unite, în 2009. Incidența cancerului colorectal scădea la persoanele în vârstă, dar creștea cu mai mult de 1,5% pe an la persoanele sub 50 de ani. Un deceniu mai târziu, un studiu efectuat în 20 de țări europene a arătat că incidența a crescut anual cu 8% la persoanele de 20 de ani, cu 5% la cele de 30 de ani și cu 1,6% la cele de 40 de ani, între 2004 și 2016. Un alt studiu, practic simultan, a detectat creșteri de 4% pe an în Coreea de Sud și Noua Zeelandă.

Noul studiu face parte din proiectul internațional Mutographs, finanțat cu 20 de milioane de lire sterline (aproximativ 23 de milioane de euro) de organizația caritabilă britanică Cancer Research UK. Consorțiul încearcă din 2017 să descopere cauze necunoscute ale cancerului, datorită analizei mutațiilor caracteristice din ADN. Toxina bacteriei intestinale se evidențiază ca o cauză probabilă a creșterii alarmante a cancerului colorectal cu debut precoce. «La pacienții tineri, de până la 39 de ani, vedem acest model al colibactinei într-unul din trei cazuri», subliniază Díaz Gay.

Analiza include date din Argentina, Brazilia, Canada, Columbia, Iran, Japonia, Polonia, Republica Cehă, Rusia, Serbia și Thailanda. Biologul computațional subliniază că, în unele dintre aceste țări, cum ar fi cele trei sud-americane, au fost detectate mutații tipice, neobișnuite în alte locuri, ceea ce sugerează că există alți factori de mediu locali, necunoscuți astăzi, care contribuie la cancer. «Vedem că modelul colibactinei este global, dar, din păcate, nu avem date din Spania. Ideea acum este să încercăm să aflăm ce se întâmplă aici», spune Díaz Gay, la conducerea unui nou grup de genomică digitală la Centrul Național de Cercetări Oncologice.

Daunele provocate de toxină asupra ADN-ului provoacă un model de mutații foarte caracteristic. Datorită tehnicilor de studiere a evoluției tumorilor, cercetătorii pot deduce că aceste modificări apar foarte devreme, în primii 10 ani de viață ai persoanei, după cum detaliază biologul, care menționează utilizarea anumitor antibiotice ca una dintre ipotezele de pe masă. Studiul celor 2.000 de pacienți britanici, publicat în august 2024, a constatat că o altă semnătură mutațională, denumită SBS93 și posibil asociată cu fumatul și consumul de alcool, apare într-unul din trei cazuri de cancer colorectal. Printre factorii de risc cunoscuți se numără și mâncarea de tip fast-food, băuturile zaharoase, obezitatea, hipertensiunea, lipsa de exerciții fizice și deficitul de vitamina D, cauzat de o dietă dezechilibrată sau de lipsa expunerii la lumina soarelui.

Cancerul colorectal, responsabil de moartea a aproape un milion de persoane în fiecare an, este al doilea cel mai mortal din lume, după tumorile pulmonare, deși supraviețuirea la cinci ani este din ce în ce mai mare și atinge 90% dacă este detectat din timp. Doi dintre cei mai mari specialiști în această boală, Kimmie Ng și Marios Giannakis, de la Institutul Oncologic Dana-Farber din Boston (Statele Unite), au prezis că în 2030 va fi principala cauză de deces prin cancer la persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani.

Epidemiologul britanic Julian Peto, de la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra, este precaut. În declarații pentru portalul specializat Science Media Centre, cercetătorul a avertizat că observarea faptului că semnăturile colibactinei sunt mai frecvente în tumorile pacienților mai tineri «nu este o dovadă concludentă» că această toxină este o cauză relevantă a creșterii cancerului colorectal în generațiile succesive născute începând cu anii 1950. În opinia sa, trebuie mai întâi analizate mostre istorice de tumori conservate în spitale, pentru a exclude faptul că colibactina nu a fost, de asemenea, o cauză importantă a cancerului la adulții mai tineri de acum zeci de ani.

Cayetano Pleguezuelos și colegii săi olandezi au demonstrat în februarie 2020, în mod irefutabil, că aceste toxine bacteriene erau responsabile pentru modelul de mutații caracteristic observat în multe tumori de colon și rect. Biotehnologul salută noua analiză, la care nu a participat. «Nu este dovedit 100%, dar acest studiu este o dovadă destul de puternică a faptului că, probabil, bacteria este implicată în dezvoltarea cancerului precoce, care este o problemă care este în creștere de 20 de ani», consideră Pleguezuelos, acum la Institutul de Biologie Umană din Basel (Elveția).

«Sunt întrebările pe care și le pune toată lumea: De ce crește global cancerul colorectal cu debut precoce? Și de unde vine această tulpină de Escherichia coli? Nu știe nimeni», continuă biotehnologul. «Aceste studii deschid ușa să ne concentrăm pe înțelegerea acestor aspecte. Cine are bacteria? De unde provine? Dacă le înțelegem, vom putea încerca să facem ceva pentru a remedia situația, dar, deocamdată, nu se știe», admite el.

În proiectul de 20 de milioane de lire sterline colaborează Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, Universitatea din California și Institutul Wellcome Sanger. Organizația californiană a afirmat într-un comunicat că «expunerea în timpul copilăriei la o toxină bacteriană ar putea declanșa o epidemie de cancer colorectal în rândul tinerilor». Șeful lui Díaz Gay din San Diego, biologul computațional Ludmil Alexandrov, susține că această descoperire schimbă modul de a vedea cancerul. «S-ar putea să nu fie vorba doar despre ceea ce se întâmplă la vârsta adultă: cancerul ar putea fi influențat de evenimente din primele etape ale vieții, poate chiar în primii ani».