În câteva cuvinte
Comisia Europeană intenționează să modifice Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) pentru a permite o colectare mai amplă de informații în scopul antrenării sistemelor de inteligență artificială. Criticii avertizează că această măsură ar putea compromite drepturile cetățenilor la confidențialitate și ar favoriza marile companii tehnologice.
Comisia Europeană propune o strategie ce ar permite giganților tehnologici precum Google, Meta, OpenAI și Amazon să colecteze informații personale pentru a antrena modele de inteligență artificială, marcând o potențială relaxare a Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), care nu a împlinit încă zece ani.
Această inițiativă este vehiculată sub forma unei „legi omnibus” – un pachet legislativ accelerat care grupează multiple modificări legale și care este procesat printr-o procedură specială. Aceasta reduce sau elimină etapele obișnuite ale procesului legislativ european, permițând aprobarea rapidă a modificărilor fără o examinare completă.
Criticii susțin că legea omnibus permite etichetarea schimbărilor profunde ca fiind simple, evitând consultările publice extinse, sărind peste evaluările de impact și limitând intervenția serviciilor juridice interne. Acest lucru scurtează timpul de dezbatere atât în Parlamentul European, cât și în Consiliu.
Reforma este condusă de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care consideră că reglementările actuale sunt prea stricte și împiedică emergența proiectelor și companiilor competitive din UE în domeniul AI. Proiectul propune renunțarea la protecția specială de care s-au bucurat până acum cetățenii europeni în privința datelor personale, medicale și biometrice, permițând o mai mare flexibilitate în extragerea și utilizarea acestora pentru dezvoltarea și antrenarea modelelor de inteligență artificială.
Organizația europeană de apărare a confidențialității, NOYB, fondată de activistul austriac Max Schrems, a declarat că propunerea ar favoriza în principal marile platforme. Max Schrems a calificat propunerea drept „nu doar extremă, ci și foarte prost redactată”, adăugând că „nu ajută întreprinderile mici, așa cum s-a promis, ci, încă o dată, beneficiază în principal marile companii tehnologice”. De asemenea, se propune amânarea până în 2027 a normelor mai stricte privind utilizările „cu risc ridicat” în cadrul Legii serviciilor digitale.
Rămâne de văzut dacă Uniunea Europeană se va alinia cu drepturile cetățenilor sau cu interesele giganților din tehnologie.
