În câteva cuvinte
Apelurile telefonice înregistrează o revenire surprinzătoare, devenind un mijloc de comunicare preferat pentru eficiența și claritatea pe care o oferă în comparație cu mesajele scrise, într-o eră dominată de tehnologia digitală. Această tendință este susținută de argumente lingvistice și filosofice privind transmiterea implicită a informației prin voce.
Într-o lume dominată de aplicații de mesagerie, videoconferințe și chat-uri de grup, o tendință surprinzătoare capătă amploare: apelurile telefonice directe revin în grațiile tinerilor și în mediile profesionale. Deși tehnologia modernă ne oferă o multitudine de opțiuni pentru comunicare scrisă, se pare că rapiditatea și claritatea unei conversații verbale rămân de neegalat.
Lingvistul și cercetătorul Santiago García explică faptul că vocea transmite o cantitate semnificativă de informații lingvistice și extralingvistice, grație elementelor suprasegmentale precum accentul, tonul, intonația, ritmul și pauzele. Aceste aspecte, absente în textul scris, ghidează interpretarea ascultătorului și conferă autenticitate mesajului. O conversație telefonică de câteva minute poate rezolva ceea ce un șir interminabil de e-mailuri sau mesaje scrise ar complica pe parcursul mai multor zile.
„Primim atât de multe mesaje încât apelul, care impune sincronicitate, devine, în unele cazuri, cel mai rapid și eficient mijloc pentru viețile noastre agitate.”
Filosoafa Anna Pagès subliniază că, deși mesajele audio sau apelurile scurte și rapide oferă informații, ele nu întotdeauna transmit "prezența" sau "vocea" reală a interlocutorului. Distincția dintre vocea robotică, pur informativă, și vocea umană, care emoționează și interpelează, este crucială. Recunoaștem pe cineva prin timbrul, ritmul și modul în care respiră sau tace, elemente ce lipsesc adesea în comunicarea digitală rapidă.
Această revenire la apelurile telefonice este influențată și de o saturație textuală. Într-o epocă în care suntem asaltați de mesaje, apelul telefonic oferă o rezoluție imediată. Studiile indică o creștere a minutelor de convorbire telefonică după 2020, depășind chiar și nivelurile pre-pandemice. Chiar și cu o anumită aversiune generațională față de apeluri – teama de expunere imediată și lipsa controlului asupra imaginii – obiceiul de a avertiza înainte de a apela transformă apelul dintr-o intruziune într-o metodă eficientă de rezolvare rapidă a problemelor.
