Timp de peste două decenii, căutarea pe Google a însemnat parcurgerea unei liste variate de surse de informații, ordonate după criterii SEO și publicitate. Însă, în luna martie, cel mai utilizat motor de căutare de pe internet a introdus o schimbare semnificativă: acum, interogărilor le preced răspunsuri directe de la inteligența artificială Gemini, dezvoltată de aceeași companie.

Această transformare a generat o nouă relație cu cunoașterea. Dacă anterior Google era un mediator care prezenta multiple răspunsuri posibile prin diverse surse, acum motorul de căutare prioritizează un singur rezultat, adesea parțial, dar formulat ca un răspuns definitiv. Potrivit expertului Jorge Carrión, această noutate simplifică ecosistemul digital: "Am trecut de la multiplicitatea răspunsurilor posibile la simulacrul unui răspuns unic, de la politeism la un fel de monoteism. Acest lucru poate fi, evident, periculos".

Există temeri că utilizarea inteligenței artificiale deteriorează gândirea critică. Unii specialiști susțin că, deși rezumatul economisește timp, standardizează ideile. "Exploatarea rețelei de către IA distruge internetul. Este un nou salt către omologarea totală a căutărilor, dar și a cunoștințelor și, în ultimă instanță, a creierului uman", afirmă aceștia. Argumentul, preluat dintr-un articol scris de programatorul Paul Graham, susține că dacă generațiile mai tinere continuă să învețe și să scrie prin intermediul chatbot-urilor, vor înceta să gândească, deoarece nu există gândire logică, critică și individuală fără scris. "Ceea ce dispare nu sunt doar căutările online; dispare gândirea umană", se subliniază.

O poziție similară este adoptată de Éric Sadin, care în cartea sa "Viața spectrală" (Caja Negra, 2024) este suspicios față de puterea de decizie pe care chatbot-urile simulează să o acorde indivizilor. "În realitate, aceste procesoare au ca singur scop să graviteze asupra comportamentelor noastre", scrie el. Prin răspunsurile lor, în opinia sa, IA influențează acțiunile umane, impunând punctele de vedere ale celor care le controlează.

Nu se cunoaște cu claritate în ce situații Google afișează răspunsul Gemini. Potrivit studiilor, acest lucru se întâmplă atunci când căutările sunt mai lungi sau formulate sub formă de întrebare. Același studiu a măsurat și impactul acestei instrumente în universul digital. Atunci când motorul de căutare afișează rezumatul Gemini, în 92% din cazuri utilizatorii abandonează Google fără a vizita nicio pagină. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de "căutări zero-click". În schimb, în căutările care nu oferă rezumat, numărul de clicuri pe link-uri se dublează. Similarweb, o companie de dezvoltare software, a oferit diagnostice similare și a avertizat asupra riscului pentru traficul mass-media.

Versiunea Google nu este în concordanță cu aceste informații. Compania nu oferă cifre concrete și nu clarifică în ce căutări este afișat sau nu rezumatul. Însă, Gemini contrazice chiar compania care l-a creat: atunci când este întrebat despre trafic de la apariția vizualizării create cu IA, spune că numărul de clicuri pe link-uri a scăzut. Pentru avocata Anabel Arias, preocuparea companiilor și a mass-media este rezonabilă: "Dacă vizualizarea cu IA rezumă rezultatele din rețea, se evită ca oamenii să dea clic pe alte site-uri".

Legislația europeană cere motoarelor de căutare să fie transparente cu privire la modul în care ordonează rezultatele. Însă nu este clar, în cazul Google, dacă Gemini este considerat parte a motorului de căutare. Dacă ar fi, ar trebui să se expună.

În ciuda lipsei de transparență, instrumentul este eficient, iar rezultatele au o aparență de veridicitate. Nayef al Rodhan, filozof și neuroștiințific saudit, împărtășește această idee și afirmă că "economisește timp și efort mental în interogările punctuale". Pentru el, încorporarea Gemini este o schimbare relevantă, iar câștigul în răspunsuri rapide și inteligibile este mare. De asemenea, lingvista și filologa, autoare a cărții "Vidas futuras", consideră că este util dacă se dorește obținerea unei idei generale despre ceva. Așa cum explică, IA utilizează principiul de cooperare al lui Paul Grice, care stabilește că premisa oricărei comunicări este să te faci înțeles.

IA se bazează atât de mult pe acest principiu încât devine complăcentă și, în extremis, poate ajunge să inventeze un răspuns: "De aceea, spiritul critic și accesul la surse reputate sunt fundamentale atunci când este necesară profunzimea", rezumă Aranda. De asemenea, Al Rodhan, care pledează pentru adoptarea acestei tehnologii, subliniază importanța coroborării și a posibilei "lene" mentale care poate apărea la utilizarea acesteia în lucrări critice. Și anume, rezumatele Gemini încorporate de Google se bazează pe același principiu de simplitate care a devenit maxima designului web: nu mă face să gândesc.

Însă condițiile ideologice și culturale sunt cele care au permis depunerea încrederii în vizualizarea creată cu IA. Viteza, unul dintre succesele sale, este considerată o valoare în logica capitalului. "Valoarea principală a societății capitaliste este acumularea de valoare", spune Berardi. "Producția de valoare crește cu accelerarea, iar utilizarea chatbot-urilor accelerează o căutare."

Carrión anticipează motive aproape religioase. După cinci secole de umanism, vede posibilă o epocă cu o legătură mai puternică cu credința și cu o lume monoteistă. Și găsește un paralelism în construcția ideologiilor politice contemporane.

Însă gloria Gemini nu va fi eternă. Un proiect al Comisiei Europene vizează reglementarea IA. Anabel Arias dă un exemplu: "Dacă un utilizator dorește să dezactiveze utilizarea căutărilor și opiniilor sale de către Gemini pentru antrenament, trebuie să facă un număr incalculabil de clicuri și gestionări. Este proiectat astfel încât utilizatorul să renunțe". Experții sunt înclinați să creadă că, la fel ca în muzică, se vor menține ambele modele. Așa cum coexistă vinilul cu Spotify, vor conviețui răspunsul unic și multiplicitatea.