Neurotehnologia, cu promisiunea sa de a amplifica capacitățile mentale și cognitive, ridică întrebări etice fundamentale: ar trebui aceste progrese să fie interzise sau accesibile universal? Neurochirurgul spaniol Rafael Yuste, într-un extras din viitoarea sa carte, subliniază necesitatea unor standarde etice stricte pentru a ghida această evoluție tehnologică.

Dispozitivele de stimulare transcraniană și aparatele de neurofeedback portabile deschid calea către neuroaugmentare – utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți funcțiile cerebrale. Imaginați-vă nu doar controlul instrumentelor prin gândire, ci și o memorie îmbunătățită, procesarea vizuală accelerată, acces instantaneu la baze de date vaste și o planificare comportamentală mai inteligentă.

Yuste compară această evoluție cu istoria umanității, marcată de invenții precum focul, roata sau computerele, care ne-au permis să facem lucrurile mai bine. El argumentează că dorința de auto-îmbunătățire prin tehnologie este inerentă speciei umane și inevitabilă, având în vedere natura noastră mentală și societatea competitivă.

Confruntați cu aceste perspective, apar provocări etice și morale majore. Cine ar trebui să stabilească regulile? Cine decide cine poate beneficia de neuroaugmentare? În cadrul unei reuniuni de experți, au existat opinii divergente, de la interzicerea totală la universalizarea accesului.

O propunere explorată de Yuste este "modelul medical" al neurotehnologiei, prin care dispozitivele de augmentare, chiar și cele portabile, ar fi reglementate ca tehnologie medicală. Acest model ar asigura aplicarea principiilor de justiție, beneficiență și demnitate umană, similar cu reglementările stricte din transplantul de organe.

Chiar și în cazul implanturilor invazive, precum cele promovate de Neuralink, Yuste subliniază că introducerea unui dispozitiv în creier necesită intervenția unui neurochirurg și respectarea strictă a legilor sanitare și a comisiilor de etică. El îndeamnă la calm, afirmând că nu ar trebui să ne alarmăm de declarațiile exagerate, deoarece aceste tehnologii vor rămâne sub supraveghere medicală riguroasă, aducând beneficii pacienților.

În ceea ce privește "praful neuronal" – cipuri miniaturizate, injectabile, care ar putea fi implantate prin proceduri radiologice, nu chirurgicale – Yuste reiterează că și acestea ar fi supravegheate de personal medical și protejate de reglementările sanitare. El respinge "ideile paranoice" legate de implantarea involuntară a cipurilor, asigurând că astfel de scenarii nu au nicio bază în realitate și că publicul poate sta liniștit.

Rafael Yuste, profesor de Neuroștiințe la Universitatea Columbia, își publică cartea "Neurodrepturi: O călătorie către protejarea a ceea ce ne face umani" pe 26 noiembrie.