Industria animației se confruntă cu o întrebare crucială: inteligența artificială (IA) reprezintă o șansă pentru inovație sau o amenințare la adresa creativității umane? Profesioniști, studenți și experți analizează impactul tot mai puternic al IA asupra unui sector în care tehnologia a jucat dintotdeauna un rol esențial.

Anunțuri recente, precum lansarea Sora 2 de către OpenAI – capabilă să genereze videoclipuri foto-realiste din text – și planurile Disney+ de a integra IA, au intensificat dezbaterile. La Weird Market din Valencia, un eveniment cheie pentru industria animației, tinerii studenți și-au exprimat atât entuziasmul, cât și temerile.

Mireia Pérez, studentă la Design de Artă Digitală și Animație, este îngrijorată de ușurința cu care IA poate imita arta vizuală, simțind că "un robot îți poate lua locul." Pe de altă parte, colegul ei, André Gil, consideră că IA va avea un impact mai mic asupra creativității, dar va revoluționa producția și organizarea. Aarón Mayordas, specializat în animație 2D, recunoaște că afacerea se va schimba, dar vede și noi oportunități.

Eva Ferrer, studentă la Arte Frumoase, subliniază aspectele etice, considerând IA un "simptom al unei industrii bolnave," dar și un catalizator pentru o nouă avangardă. Această perspectivă reflectă și preocupările marilor studiouri japoneze și ale Uniunii Europene, care lucrează la reglementări pentru a echilibra inovația și transparența.

Producători cu experiență, precum Diego Herguera și Raquel Gálvez de la Sultana Films, sunt mai optimiști, privindu-și pe tineri ca "prima lor criză." Ei amintesc că industria animației a trăit dintotdeauna în incertitudine și a depășit numeroase provocări tehnologice.

Nathalie Martínez, președintele DIBOOS, consideră IA o simplă unealtă, al cărei impact depinde de utilizare. Ea argumentează că IA ar trebui să preia sarcinile repetitive, eliberând artiștii pentru a se concentra pe generarea de idei, deoarece "IA nu decide să creeze. Niciodată." O altă preocupare majoră este lipsa reglementărilor și riscul ca modelele de IA să ignore patrimoniul cultural autohton, propunând antrenarea acestora cu date locale pentru a preveni diluarea iconografiei culturale. Concluzia generală este că, deși IA va schimba modul de lucru, nu va ucide arta, ci va da naștere unor noi avangarde, susținând că viitorul animației va fi scris de creativitatea umană și nu doar de algoritmi.