În câteva cuvinte
Comisia Europeană a propus amânarea cu un an a implementării anumitor prevederi din Legea AI, inclusiv sancțiunile și obligațiile de etichetare, pentru a oferi companiilor mai mult timp să se adapteze. Această decizie vine în urma presiunilor exercitate de Statele Unite și de marile companii tehnologice, precum și în contextul programului de simplificare legislativă al UE.
Comisia Europeană a anunțat o propunere de amânare cu 12 luni a aplicării anumitor dispoziții din Legea AI, în special cele referitoare la sancțiuni și etichetarea conținutului generat de inteligența artificială. Această decizie, la care Джерело новини a avut acces printr-un proiect de propunere, vizează sistemele generative de inteligență artificială, precum ChatGPT.
Conform planului inițial, dispozițiile care impun informarea consumatorilor că vizualizează o imagine sau un produs generat de AI, precum și sancțiunile pentru nerespectarea normelor, urmau să intre în vigoare în august anul viitor. Totuși, Comisia propune acum să acorde un an suplimentar companiilor care dezvoltă și implementează aceste tehnologii.
Această mișcare a Bruxelles-ului vine pe fondul unor presiuni semnificative. Statele Unite și marile corporații tehnologice au exercitat influență considerabilă, iar Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene și autorul unui raport despre competitivitatea economică a UE, s-a alăturat acestor solicitări. În spatele deciziei se află și îngrijorarea Europei privind decalajul tehnologic față de SUA și China, un domeniu în care inteligența artificială reprezintă o nouă provocare.
Propunerea Comisiei face parte dintr-un program mai amplu de simplificare, care include și alte reglementări digitale, cum ar fi cele referitoare la date. Oficialii UE subliniază că scopul nu este dereglementarea, ci reducerea poverilor administrative inutile pentru companii, pentru a le spori competitivitatea. Se dorește să se ofere "suficient timp furnizorilor de sisteme de AI generativă (...) pentru a-și adapta practicile într-un termen rezonabil, fără a perturba piața", se arată în proiectul de propunere.
Prin urmare, se va introduce un "perioadă de grație de un an" pentru furnizorii care au comercializat deja sistemele lor înainte de 2 august 2026, data la care întregul regulament ar fi trebuit să intre în vigoare. Această întârziere se aplică specific "obligațiilor de transparență", care cer ca furnizorii de sisteme AI să se asigure că orice conținut sintetic (audio, imagine, video sau text) poate fi detectat ca fiind generat artificial.
În plus, deși normele de supraveghere vor rămâne aplicabile de la 2 august anul viitor, sancțiunile administrative pentru încălcări se vor aplica abia de la 2 august 2027. Această propunere, prezentată în cadrul "pachetului digital" de vicepreședinta Comisiei pentru Suveranitate Tehnologică, Henna Virkkunen, pune capăt speculațiilor privind o posibilă relaxare a legii AI, aprobată în decembrie 2023. Cu toate acestea, oficialii europeni au reiterat că nu există intenția de a "reduce" legislația AI sau GDPR.