Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a aprobat în unanimitate un document la Conferința Generală de la Samarkand (Uzbekistan), care solicită utilizarea etică a „tehnologiei dedicate înțelegerii și interacțiunii cu creierul”, adică neurotehnologia. UNESCO consideră că utilizarea sa necorespunzătoare implică „riscuri serioase pentru intimitatea mentală”, în special pentru copii și tineri, și poate „agrava inegalitățile”.

Deși neurotehnologia medicală este strict reglementată, același lucru nu se întâmplă și cu aplicațiile sale comerciale, care nu sunt deloc supuse reglementărilor. Această tehnologie este prezentă în dispozitive purtabile (wearables) de consum, în cele aplicate jocurilor video, productivității muncii, educației și învățării sau marketingului. Următorul pas, la care industria deja lucrează, sunt interfețele neuronale, care conectează direct creierul cu mașina.

„Datele neuronale, care captează reacțiile și emoțiile de bază ale indivizilor, sunt foarte căutate pe piață”, subliniază documentul. „Spre deosebire de datele colectate de rețelele sociale, majoritatea datelor neuronale sunt generate inconștient și, prin urmare, nu putem da consimțământul nostru pentru utilizarea lor”.

Controlul acestor date ar permite companiilor sau guvernelor să construiască profiluri detaliate ale indivizilor, care ar putea fi folosite pentru a-i manipula. Documentul pune un accent deosebit pe minori, deoarece creierul uman se dezvoltă și se maturizează complet între 25 și 30 de ani. Dacă interfețele neuronale sunt utilizate în timpul adolescenței, avertizează UNESCO, „există riscul de a afecta identitatea viitoare a tânărului, cu efecte durabile sau chiar permanente”.

Directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, a declarat că „acest text întruchipează o convingere profundă: progresul tehnologic merită doar dacă este ghidat de etică, demnitate și responsabilitate față de generațiile viitoare”. Dafna Feinholz, responsabilă de bioetică la UNESCO, a subliniat necesitatea protejării emoțiilor, sentimentelor și gândurilor oamenilor, precum și importanța de a ști cine va folosi aceste informații și în ce scop, având în vedere că este vorba despre comercializarea celor mai importante informații despre noi.

Agenția consideră că este momentul să abordăm această problemă din mai multe motive. Un raport UNESCO a detectat o creștere de 700% a investițiilor în neurotehnologie între 2014 și 2021. De asemenea, ritmul cererilor de brevete legate de această tehnologie și achizițiile de companii din sector de către marii giganți tehnologici „sugerează că momentul în care neurotehnologiile vor deveni un obiect de consum în masă poate fi iminent”. Această tehnologie, accelerată de inteligența artificială, poate, de asemenea, să mărească inegalitățile, deoarece 50% dintre companiile care lucrează în acest domeniu se află în SUA și 35% în Europa, în timp ce 80% dintre persoanele cu acces la aceste aplicații se află în „Nordul global”.