Europa a decis să intre în cursa înarmărilor și acum trebuie să plătească pentru asta.

Miniștrii de Finanțe ai UE trebuie să analizeze cum. Aici intervin regulile fiscale și propunerea Comisiei Europene de a le suspenda timp de patru ani pentru a finanța creșterea cheltuielilor de apărare. Dar ce înseamnă cheltuieli de apărare? Cum vor fi ele definite și ce parte va primi un tratament special când vor fi activate clauzele de salvgardare? Polonia, țara care deține președinția Consiliului UE în acest semestru, consideră că definiția actuală este insuficientă și a adus această problemă la reuniunea miniștrilor de Finanțe ai Uniunii, Ecofin, care are loc luni și marți la Bruxelles. Și Spania consideră că trebuie depășit conceptul actual și inclusă și securitatea (terorism, atacuri cibernetice, supravegherea frontierelor). Când au fost reformate regulile fiscale la începutul anului 2023, se anticipa deja că statele membre vor cheltui mai mult pentru apărare, astfel încât creșterile temporare ale acestei linii bugetare au fost considerate o atenuare pentru deschiderea unei proceduri de sancționare a țărilor care depășesc un deficit bugetar de 3% din PIB. Dar în această reformă nu s-a definit ce va fi considerat cheltuială de apărare. Concretizarea a venit ulterior și, conform unui document pregătitor al Ecofin al președinției poloneze a Consiliului, la care a avut acces Джерело новини, „a prevalat o interpretare strictă”. Aceasta „s-a limitat la materialul militar, evitând în același timp considerarea altor favoruri, cum ar fi recrutarea de noi soldați, care sunt esențiale pentru operațiunile și întreținerea acestui nou material”, se arată în document.

În urma acestui raționament, Varșovia a lansat o întrebare pentru ca miniștrii să se poziționeze cu privire la acest punct la cina care are loc luni și la reuniunea de marți. Spania știe clar ce va spune: „Există un concept mai larg de securitate care trebuie să fie în discuție. Nu este vorba doar de armament, ci de securitate în termeni largi. Securitate, de exemplu, în materie de apărare împotriva atacurilor cibernetice sau dezvoltarea de infrastructuri critice. Acestea sunt elemente care trebuie să facă parte din discuție”, a explicat luni ministrul Economiei spaniol, Carlos Cuerpo, înainte de a începe întâlnirile cu omologii săi din zona euro (Eurogrup) și din întreaga UE (Ecofin). Și Franța, prin vocea președintelui său, Emmanuel Macron, joia trecută la Consiliul European, s-a aliniat cu aceste abordări.

Extinderea definiției a ceea ce înseamnă cheltuieli de apărare este esențială având în vedere intenția Comisiei Europene de a oferi statelor o marjă de manevră largă în această direcție, activând clauzele de salvgardare naționale. Adică, suspendarea regulilor fiscale pentru acele capitale care solicită acest lucru. Deși încă nu se cunosc detaliile propunerii Executivului Uniunii, se știe că ideea sa este de a putea crește cheltuielile militare cu aproximativ un punct și jumătate din PIB, conform anunțului făcut de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, marți săptămâna trecută. Această marjă suplimentară ar oferi mult oxigen Poloniei, care a devenit membrul NATO care cheltuiește cel mai mult pentru apărare în raport cu PIB-ul său. De asemenea, ar ajuta și alte state, precum Estonia, o altă țară din Alianța Atlantică și din Uniune care și-a crescut vertiginos acest capitol pentru a-și garanta securitatea în urma invaziei Ucrainei.

Necesitatea de a crește cheltuielile pentru apărare și securitate a schimbat mult scenariul pozițiilor obișnuite atunci când se deschid dezbaterile fiscale. Germania, țara care conduce de obicei grupul statelor favorabile rigorii bugetare, a făcut o schimbare radicală în poziția sa. Conservatorii CDU și social-democrații SPD, care negociază noul guvern de coaliție, au convenit să reformeze Constituția și să elimine obstacolele din calea îndatorării pentru a lansa un plan masiv de investiții în infrastructură și pentru a-și consolida apărarea. Această schimbare a făcut ca Berlinul să creadă că planul Comisiei, cel puțin în dimensiunea sa de bugete naționale, este insuficient. Germania a propus re reformarea regulilor fiscale pentru a face loc structural cheltuielilor militare, deoarece consideră că orizontul temporal de suspendare a regulilor fiscale timp de patru ani propus de Bruxelles este prea scurt. În fața ei, s-a aflat Suedia, care sprijină pe deplin Executivul Uniunii. Nici Spania nu s-a aliniat cu poziția germană. „Am dotat regulile fiscale cu suficientă flexibilitate pentru a avea spațiu în următorii ani, fără a fi nevoie să concureze [în buget] cu scutul social pe care l-am dezvoltat în Spania. Pe termen scurt, prin simpla activare a clauzei de salvgardare, există suficient spațiu pentru a răspunde de la nivel național”, a declarat Cuerpo. Ministrul, în schimb, s-a arătat în favoarea includerii în fondul de 150 de miliarde în credite pus pe masă de Comisie pentru a finanța achizițiile militare ale statelor și a unei părți de transferuri directe, nu doar de împrumuturi.