Uniunea Europeană lucrează deja la al șaptesprezecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Deși spațiul pentru aceasta este din ce în ce mai mic, deoarece există deja sancțiuni în vigoare asupra unei mari părți a schimburilor cu Rusia, acesta este o încercare de a exercita „mai multă presiune” asupra Moscovei. Ultimul atac de duminică, cu peste 30 de civili decedați în orașul Sumi, arată că Kremlinul nu are doar un interes „nul” pentru o încetare a focului, ci își „bate joc” de eforturile internaționale și de Statele Unite în acest sens, după cum au constatat luni miniștrii europeni de Externe reuniți la Luxemburg.

„Rusia își bate joc de eforturile [de pace]”, a denunțat ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski. „Sper că [președintele american Donald] Trump va vedea că Rusia își bate joc de bunăvoința sa”, a adăugat el, cu indignare vizibilă. „Rusia folosește acest timp doar pentru a se consolida militar și acest lucru ar trebui să fie clar și pentru SUA”, a fost de acord colega sa austriacă, Beate Meinl-Reisinger. De asemenea, spaniolul José Manuel Albares a denunțat „voința nulă” a Moscovei de a „avansa spre o încetare a focului care ar putea fi un prim pas către o pace justă și durabilă”. La fel ca alți miniștri, Albares a pledat pentru creșterea presiunii, oricum ar fi, deși a evitat să se alăture apelurilor țărilor precum Franța, care au cerut și Washingtonului să lanseze noi sancțiuni, „pentru a-l forța pe Putin să se așeze la masa negocierilor”, a spus titularul francez de Externe, Jean-Noël Barrot.

În orice caz, asta face deja UE. La mai puțin de două luni după ce Cei Douăzeci și șapte au aprobat formal al șaisprezecelea pachet de sancțiuni, coincizând cu a treia aniversare a începerii războiului, Bruxelles-ul lucrează deja intens la unul nou, care ar putea fi gata pentru noua întâlnire a miniștrilor, la mijlocul lunii mai.

Potrivit Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă a UE, Kaja Kallas, acest nou pachet ar putea extinde sancțiunile la flota fantomă rusă cu care Putin încearcă să eludeze restricțiile împotriva comerțului cu petrol. Kallas a menționat și posibilitatea de a pedepsi mai profund sectorul gazului și petrolului rusesc. Estonianca a subliniat, de asemenea, importanța ca „aliații internaționali” — într-o mențiune indirectă la Statele Unite — să impună și ei noi sancțiuni Rusiei.

„Singura modalitate de a face Rusia să negocieze serios este să punem mai multă presiune (...) Vedem că Rusia își dorește cu adevărat războiul și toți cei care doresc ca măcelul să înceteze trebuie să exercite presiunea maximă asupra Rusiei”, a reclamat Kallas. Kallas a salutat în acest sens ajutorul militar european tot mai mare pentru Ucraina — angajamentele din acest an depășesc deja 23.000 de milioane de euro, peste cele 20.000 de anul trecut, deși a subliniat că sunt încă insuficiente —, precum și faptul că planul său de a furniza două milioane de proiectile de artilerie Kievului în acest an este deja la „două treimi” din obiectivul final, după cum a dezvăluit.

O parte din sprijinul pentru Ucraina constă și în a întoarce clar spatele Moscovei.

O parte din sprijinul pentru Ucraina constă și în a întoarce clar spatele Moscovei. În timpul întâlnirii de la Luxemburg, mai mulți miniștri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca unele țări europene să participe la marea paradă militară de la Moscova din 9 mai, una dintre principalele sărbători anuale ale Rusiei, care comemorează victoria asupra Germaniei în al Doilea Război Mondial și care constituie o demonstrație a forței sale militare. Cel puțin un lider balcanic, prim-ministrul sârb, Aleksandar Vucic, și-a confirmat deja prezența la parada de la Moscova, la fel cum a făcut la sfârșitul anului trecut prim-ministrul slovac, Robert Fico. În fața acestei situații, Kallas a avertizat că „mai multe state membre au spus clar că orice participare la sărbători sau parade la Moscova pe 9 mai nu va fi luată cu ușurință de partea europeană, având în vedere că Rusia duce un război la scară completă în Europa”. De asemenea, ministrul Sikorski a declarat: „Prezența oricărui reprezentant al unei țări membre sau candidate la Moscova ar fi o rușine pentru țara respectivă”.

În cadrul întâlnirii de la Luxemburg s-a discutat despre posibilitatea de a organiza o reuniune informală a miniștrilor în Ucraina

În cadrul întâlnirii de la Luxemburg s-a discutat despre posibilitatea de a organiza o reuniune informală a miniștrilor în Ucraina în perspectiva acelei date, în care UE sărbătorește la rândul său Ziua Europei. După cum a dezvăluit Sikorski la sfârșitul întâlnirii, invitația a fost lansată de ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sybiha, în timpul alocuțiunii adresate colegilor săi europeni prin videoconferință, cărora le-a propus o reuniune la Lviv pe 9 mai. „Cred că este o idee grozavă să demonstrăm că Europa este acolo, în Ucraina, și nu de partea lui Putin la Moscova”, a explicat Sikorski, a cărui țară deține în acest semestru președinția rotativă a Consiliului UE. Kallas a evitat să se pronunțe asupra invitației concrete, deși a reamintit că a încurajat întotdeauna liderii și instituțiile europene să călătorească la Kiev „cât mai mult posibil” pentru a arăta „solidaritate” cu Kievul. „Desigur, analizăm întotdeauna opțiuni pentru a vizita Ucraina”, a asigurat ea.

Noi sancțiuni împotriva Iranului

În timp ce se pregătesc noile sancțiuni împotriva Rusiei, un alt pachet împotriva Iranului este deja gata. Miniștrii de Externe și-au dat acordul pentru includerea pe lista neagră a șapte persoane și două entități iraniene responsabile de „încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv utilizarea justiției ca instrument de detenție arbitrară”.

Printre cei sancționați se numără șeful închisorii Evin, Farzadi Hedayatollah, și alți oficiali judiciari. Cele două entități sancționate sunt închisoarea din Shiraz și un tribunal din acel oraș. Sancțiunile fuseseră anticipate de ministrul francez de Externe, care a salutat o măsură care, a spus el, condamnă „politica de luare de ostatici de stat” practicată de Teheran și care afectează mai mulți cetățeni europeni. „Condițiile compatrioților europeni [în închisorile iraniene] echivalează cu tortura”, a denunțat Barrot, care a ratificat intenția de a duce Iranul în fața Curții Internaționale de Justiție „pentru încălcarea protecției consulare” și a făcut apel la toți europenii aflați în călătorie în țară să o părăsească cât mai curând posibil.