În câteva cuvinte
Victoria partidului Demokraatit în Groenlanda, care susține independența graduală, reflectă dorința de autonomie, temperată de realitățile economice. Ascensiunea Naleraq, cu viziuni mai radicale, semnalează un apetit crescut pentru suveranitate. Interesul lui Trump pentru Groenlanda a amplificat dezbaterile privind viitorul insulei, evidențiind complexitatea relațiilor cu Danemarca și potențialele alianțe internaționale. Viitorul politic al Groenlandei depinde de echilibrul dintre ambițiile de independență și necesitățile economice.
Demokraatit câștigă alegerile din Groenlanda
Demokraatit, un partid liberal care susține independența față de Regatul Danemarcei, dar nu pe termen scurt, a câștigat alegerile de marți în Groenlanda cu aproximativ 30% din voturi. Cu peste 85% din sufragii numărate, lista condusă de Jens-Frederik Nielsen, un jucător de badminton de 33 de ani, a surprins la aceste alegeri, obținând de peste trei ori mai multe voturi decât acum patru ani.
A doua forță politică a fost Naleraq, o formațiune populistă și radical independentistă care apără inițierea cât mai curând a procesului de autodeterminare. Cele două partide din actuala coaliție de guvernare, formațiunea de stânga Inuit Ataqatigiit și social-democratul Siumut, s-au prăbușit, pierzând aproape jumătate din mandatele lor.
Alegerile parlamentare de marți de pe cea mai mare insulă a planetei, care au generat o atenție mediatică internațională fără precedent, au fost profund marcate de amenințările lui Donald Trump, care și-a manifestat în ultimele luni intenția de a anexa Statelor Unite acest teritoriu autonom al regatului Danemarcei, de o valoare geostrategică enormă, resurse naturale imense și doar 57.000 de locuitori.
Cinci dintre cele șase partide care au candidat la alegeri sunt susținătoare ale secesiunii de Regatul Danemarcei. Principalele diferențe constau în când și cum să se înceapă ruptura cu Danemarca. Statutul de Autonomie, aprobat printr-un referendum în 2009, prevede dreptul la autodeterminare. Dacă o majoritate a Inatsisartut (Parlamentul groenlandez) ar vota în favoarea activării procesului de independență, ar trebui mai întâi să se ajungă la un acord cu Copenhaga cu privire la modul în care ar arăta separarea; apoi, groenlandezii ar trebui să-l aprobe printr-un referendum; și, în final, ar fi necesară aprobarea în Parlamentul danez.
Demokraatit (Democrații) susține că Groenlanda ar trebui să devină un stat independent și un nou membru al ONU, dar nu stabilește o dată și consideră că mai sunt mulți pași de făcut înainte de a începe procesul de autodeterminare. Insula – de aproximativ 50 de ori mai mare decât Danemarca continentală – depinde economic de Copenhaga, care trimite o subvenție anuală echivalentă cu peste 500 de milioane de euro, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul public groenlandez. Partidul câștigător al alegerilor susține că, pentru ca economia unei Groenlande independente să fie viabilă, trebuie mai întâi dezvoltată mineritul – există doar două mine active –, extracția de hidrocarburi sau turismul.
Naleraq, o formațiune care apără ruperea imediată a tuturor legăturilor cu Danemarca și care, în timpul campaniei electorale, a apărat semnarea unui tratat de liberă asociere cu Statele Unite în schimbul sprijinului economic și a securității, a adunat aproape 25% din voturi, de mai mult de două ori mai mult decât acum patru ani. Formațiunea condusă de Pele Broberg, un om de afaceri și pilot de aviație, a condus cu ușurință scrutinul în mare parte a dimineții. A câștigat detașat în multe dintre cele mai mici așezări, dar a obținut rezultate mult mai modeste în Nuuk, capitala, și în restul principalelor populații.
Partizanii Naleraq au sărbătorit rezultatele la sediul partidului când conduceau scrutinul, în dimineața acestei miercuri în Nuuk.
Inuit Ataqatigiit, partidul ecologist și de stânga al prim-ministrului groenlandez, Múte Egede, care a împlinit marți 38 de ani, s-a clasat pe locul al treilea cu puțin peste 20% din sufragii, față de 36% cât a obținut în 2021. Partenerul său de guvernare, social-democratul Siumut, a obținut un rezultat și mai slab, adunând doar 15% din sprijin, jumătate față de acum patru ani. Cele de marți au fost primele alegeri parlamentare care nu au fost câștigate nici de Siumut, nici de Inuit Ataqatigiit, singurele două formațiuni care au condus guverne în gigantica insulă arctică.
Atassut, singurul partid groenlandez care susține menținerea uniunii cu Danemarca, s-a clasat pe locul al cincilea cu 7% din voturi, un rezultat foarte similar cu cel din 2021.
Groenlanda a fost o colonie daneză de la începutul secolului al XVIII-lea până în 1953, când a fost integrată în regatul Danemarcei. Insula, geografic parte a Americii de Nord, s-a transformat într-un teritoriu autonom al țării nordice după desfășurarea unui referendum în 1979, iar competențele sale au fost extinse considerabil în 2009, deși apărarea, politica externă sau monetară încă depind în întregime de țara scandinavă.
