
În câteva cuvinte
Daniel Noboa a câștigat alegerile prezidențiale în Ecuador, dar se confruntă cu provocări majore precum violența crescută și o economie fragilă. Deși are un mandat puternic, succesul său depinde de capacitatea de a guverna eficient și de a oferi soluții concrete la aceste probleme urgente. Opoziția și acuzațiile de fraudă electorală ar putea complica și mai mult situația politică.
Președintele Ecuadorului, conservatorul Daniel Noboa, abundă în voturi. Duminică, a obținut realegerea în al doilea tur de scrutin cu 56% din sufragii, cu aproape 12 puncte mai mult decât rivala sa, coreista Luisa González. Avantajul său a fost la fel de copleșitor pe cât de neașteptat. În primul tur din februarie trecut, doar 17.000 de voturi l-au separat de González; acum, aproape 1,2 milioane. În timp ce candidata de stânga practic a stagnat, Noboa a decolat. Cu această susținere neobișnuită, una dintre cele mai mari din istoria democratică ecuadoriană, Noboa va începe pe 24 mai un mandat de patru ani, primul complet; cel actual va dura doar un an și jumătate, timpul rămas predecesorului său, Guillermo Lasso. Cu toate acestea, nu va avea un cec în alb. Consensul în Ecuador este că Noboa a câștigat mai mult datorită respingerii coreismului decât datorită meritelor proprii. Președintele are în față provocări majore, cum ar fi controlul violenței, cea mai mare din America Latină, și găsirea de soluții la o economie în criză.
Economia ecuadoriană nu a mers bine în 2024. Potrivit ultimului raport al Băncii Mondiale, PIB-ul a scăzut cu 2,5% „într-un mediu marcat de penuria de energie, rate ridicate de violență și incertitudine politică”. Au scăzut consumul, producția industrială și veniturile din muncă. Sărăcia a crescut până la 31,9%. În mai anul trecut, Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat un program de 48 de luni în valoare de 4.000 de milioane de dolari pentru Ecuador, dintre care 1.500 de milioane au sosit imediat. Banca Mondială se așteaptă ca, odată rezolvată problema electorală și „o ofertă mai stabilă de energie” ca urmare a ploilor, PIB-ul să revină cu 2,3%. Acest lucru va depinde, în mare măsură, de capacitatea lui Noboa de a garanta guvernarea și, mai ales, de a controla violența.
Ecuadorul are astăzi o rată de 38,8 de decese violente la 100.000 de locuitori, cea mai mare din America Latină. Inserția traficului de droguri, atras de porturi și de o economie dolarizată care facilitează spălarea de bani, a crescut exponențial în ultimii 10 ani. Noboa a aplicat de la începutul mandatului său măsuri dure: a militarizat închisorile și teritoriile și a cerut ajutor logistic Statelor Unite. Rezultatele au fost mai degrabă slabe, ianuarie fiind cea mai violentă lună din istoria țării, cu aproape 900 de omucideri. Caroline Ávila, analist politic și academician, vede „un scenariu similar cu cel al lui Lasso în 2021”. „Lasso avea un singur lucru de făcut, și anume să vaccineze populația împotriva covid și a făcut-o. Popularitatea sa a crescut până la 90%, dar a pierdut-o în trei luni pentru că apoi a rămas fără agendă. Dacă Noboa nu are realizări concrete în materie de securitate în trei luni, își pierde agenda”, avertizează ea. „Provocările sunt securitatea și economia”, este de acord Sebastián Hurtado, președintele firmei de consultanță în riscuri politice Profitos. „Securitatea este la fel ca acum un an și nu văd o strategie clară a lui Noboa pentru a gestiona acest lucru. Pe de altă parte, PIB-ul Ecuadorului s-a contractat și în 2025 va avea una dintre cele mai slabe performanțe din regiune. Președintele va trebui să vadă cum rezolvă creșterea”, spune el.
În cazul în care Noboa nu găsește soluții pe termen scurt, ceea ce va fi în pericol este guvernarea. Politologul Jacobo García consideră că aceasta este mama tuturor bătăliilor, mai ales pentru că „Noboa nu are o structură de partid și o are în față pe Revolución Ciudadana”, mișcarea fostului președinte Rafael Correa, cu o bună prezență în parlament și implicată acum în a denunța o fraudă electorală. González nu și-a recunoscut înfrângerea și duminică seara a denunțat o „fraudă electorală grotescă” pe care nu a apărat-o cu dovezi și nu a fost susținută de observatorii internaționali. Pentru Caroline Ávila, „strigătul de fraudă nu este asociat cu votul la vot, ci este o denunțare a fraudei structurale, a terenului înclinat. Coreismul îl va folosi pentru a-i reduce legitimitatea lui Noboa. Coreismul ar putea să nu-i acorde guvernare în Adunare, deoarece îl consideră fraudulos”.
Va putea rezista Noboa? Sebastián Hurtado vede o serie de puncte „pozitive” pentru a crede că da. „Îi va fi ușor să construiască o majoritate în Adunare, chiar și cu voturi din partea coreismului mai afectat de înfrângere, și să avanseze cu reformele sale. Un mandat de patru ani, de asemenea, îi va permite să atragă talente care nu erau disponibile atunci când era doar un președinte interimar”, spune el. Pentru aceasta, adaugă el, va trebui să articuleze cât mai curând „un proiect politic clar și articulat. Nu este suficient războiul împotriva criminalității, ci trebuie să știe care este proiectul său de țară”. Noboa are deja voturile; va trebui să demonstreze acum că are capacitatea de a face acest lucru.