Agenția ONU pentru Refugiați (ACNUR) se pregătește să marcheze, în 2025, 75 de ani de la înființare, un moment ce subliniază importanța parteneriatelor strategice pentru a transforma angajamentul social în acțiune concretă.

Înființată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite într-o Europă devastată după cel de-al Doilea Război Mondial, ACNUR a avut inițial un mandat temporar de trei ani, menit să asiste milioane de persoane strămutate. Nimeni nu anticipa că această misiune limitată în timp avea să devină un angajament permanent. Grainne O’Hara, reprezentantul ACNUR în Spania, explică: "Se credea că efectele războiului vor fi trecătoare. Însă natura lumii – cu conflicte ce nu găsesc soluții politice durabile – ne-a menținut activi."

Parteneriatele cu ACNUR consolidează companiile, stimulează competitivitatea și îmbunătățesc reputația. Includerea profesională a refugiaților creează un impact real, încurajează inovația, promovează creșterea și generează o schimbare pozitivă și durabilă.

Astăzi, șapte decenii și jumătate mai târziu, misiunea organizației rămâne fidelă unui principiu fundamental: niciun om nu ar trebui să fie forțat să fugă pentru a trăi în siguranță. O’Hara subliniază: "Mi-aș dori ca guvernele, companiile și comunitățile să continue să creadă în responsabilitatea împărtășită și în protecția celor mai vulnerabile persoane. Dacă reușim să facem ca nimeni să nu se simtă singur atunci când este nevoit să fugă, acesta ar fi, fără îndoială, cel mai prețios cadou pe care l-am putea primi la această aniversare."

Peste 122 de milioane de persoane sunt în prezent strămutate forțat, cea mai mare cifră înregistrată vreodată. În spatele acestor numere se află vieți suspendate, cămine distruse și proiecte întrerupte. ACNUR nu doar oferă asistență de urgență, ci și susține viitorul pe termen lung, odată ce crizele dispar din atenția publică. "Într-o lume cu discursuri tot mai polarizate, menținerea solidarității și respectarea dreptului la azil reprezintă o responsabilitate colectivă. ACNUR este o voce fermă care reamintește lumii de angajamentele sale", afirmă O’Hara.

Sectorul privat a devenit un aliat esențial pentru extinderea impactului acțiunilor umanitare. ACNUR colaborează cu companii ce promovează incluziunea economică și socială a refugiaților, consolidând, în același timp, comunitățile gazdă. Aceste companii sunt văzute ca parteneri strategici, capabili să inoveze, să mobilizeze resurse și să transforme solidaritatea în rezultate tangibile. "Văd un potențial enorm în proiectele care combină inovația tehnologică, sustenabilitatea și crearea de locuri de muncă pentru refugiați", adaugă O’Hara.

Printre cele mai eficiente forme de colaborare se numără donațiile corporative pentru proiecte în contexte de criză, angajarea incluzivă bazată pe abilități, programele de formare profesională și promovarea poveștilor de succes ale refugiaților. Beneficiile acestor alianțe sunt reciproce: companiile găsesc talente calificate, își stimulează diversitatea internă și își consolidează reputația. Conform datelor McKinsey & Company, companiile care investesc în diversitate sunt cu 35% mai profitabile și cu 37% mai inovatoare. În plus, consumatorii moderni sprijină din ce în ce mai mult mărcile care promovează integrarea refugiaților.

În Spania, ACNUR a dezvoltat o rețea solidă de parteneriate cu companii precum Inditex, Deloitte și Laboratorios Viñas, demonstrând că profitabilitatea și creșterea pot merge mână în mână cu angajamentul social. Prin astfel de colaborări, se transformă vieți în diverse regiuni ale lumii, de la Armenia, unde familiile strămutate primesc haine donate, până la Zimbabwe și Uganda, unde educația și sănătatea sunt sprijinite.

În contextul avansului tehnologic, inteligența artificială (AI) se conturează ca un instrument cheie pentru viitorul acțiunii umanitare. ACNUR recunoaște potențialul său enorm, dar subliniază necesitatea aplicării responsabile și etice. "Deja explorăm aplicația sa pentru a îmbunătăți colectarea datelor, a optimiza distribuția ajutoarelor sau a prevedea mișcările populației în contexte de criză", explică Grainne O’Hara. Totuși, ea avertizează că niciun algoritm nu poate înlocui empatia: "Tehnologia nu va putea niciodată înlocui elementul uman, care este pilonul esențial al muncii umanitare. Munca noastră se bazează pe încredere, ascultare și empatie."