Ailton Krenak, singurul reprezentant indigen al Academiei Braziliene de Litere, își ridică vocea împotriva COP30 a ONU, pe care o consideră "deturnată" de o perspectivă economică. "Clima a devenit o piață", afirmă el cu tărie.

Krenak, gânditor, artist și unul dintre cei mai importanți purtători de cuvânt ai popoarelor indigene din Brazilia, critică vehement autorizația recentă de exploatare a petrolului aproape de gura râului Amazon. "După ce scoți milioane de barili de petrol de la gura Amazonului, nu mai există o tranziție energetică posibilă; va fi un dezastru", declară el, responsabilizându-l direct pe președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva.

Autoritatea morală a lui Ailton Krenak (72 de ani) provine dintr-o serie de realizări prestigioase. Discursul său din 1987, susținut în timp ce își picta fața în semn de doliu, a contribuit decisiv la includerea drepturilor indigene în Constituția braziliană din 1988. De asemenea, cărțile sale, "Idei pentru a amâna sfârșitul lumii" (2021) și "Viitorul ancestral" (2025), sunt bestseller-uri.

Acest influent gânditor indigen din Brazilia denunță transformarea conferințelor climatice ale ONU în evenimente mercantile. "COP30 a fost deturnată de o perspectivă economică. Clima a devenit o piață. COP a abandonat ecologia și a adoptat perspectiva serviciilor de mediu", susține Krenak. El propune înlocuirea conferințelor climatice cu o "mare întâlnire pentru a discuta ecologia planetei și criza relației dintre oameni și alte organisme non-umane".

Krenak este extrem de îngrijorat de devastarea Amazoniei, pe care o consideră un "organism foarte sensibil". "Dacă suferă daune ireparabile și ajunge la punctul fără întoarcere, consecințele vor fi globale. Ploile și fenomenele care reglează clima planetei vor fi alterate", avertizează el, cerând încetarea exploatării combustibililor fosili.

Exploatarea petrolului la gura râului Amazon ar fi dezastruoasă: "Înseamnă să faci o tranziție mai târziu, distrugând planeta acum. Ne-ar duce direct la o distopie, la un dezastru monumental fără întoarcere." El îl acuză pe președintele Lula că ar fi făcut presiuni asupra Institutului Brazilian de Mediu (Ibama) pentru a accelera licențele de mediu pentru proiectul de extracție petrolieră.

Krenak provine dintr-un popor, Krenak, care a supraviețuit persecuțiilor și masacrelor. În 2014, populația lor se recupera, dar tragediile din Mariana (2015) și Brumadinho (2019) au devastat râul Doce, vital pentru comunitatea lor. Acum, el trăiește din nou în satul Krenak, lângă râul său Watu, pledând pentru soluții urgente la criza planetară. "70% din învelișul natural al solului planetei este deja drogat, otrăvit. Pentru a produce, trebuie să injectezi otravă", afirmă el.

El critică logica mercantilă a orașelor, care, în opinia sa, "otrăvește relațiile" și impune o "tendință colonialistă". Ca antidot, Krenak propune conceptul de "florestania" – o cetățenie a pădurii, sugerând un schimb benefic între pădure și oraș. El respinge ideea occidentală a unui "viitor improbabil", susținând că "există doar prezentul". "Dacă nu suntem capabili să oferim un răspuns acum, vom primi mai târziu ceva ce vom numi viitor, cu toate defectele pe care nu am fost capabili să le reparăm și să le îngrijim", argumentează el.

Krenak își menține o speranță, pledând pentru soluții concrete și urgente. "Dacă nu facem schimbări profunde în modul de producție și de reproducere a vieții pe planetă, vom merge cu toții la naiba. Ființa umană este în capul listei speciilor pe cale de dispariție. Să ne concentrăm pe practic. Râurile se usucă, deșerturile cresc și ghețarii se topesc. Ori suntem un organism viu pe o planetă vie, ori suntem un bolnav pe o planetă bolnavă", conchide el.