Porțiuni vaste de junglă, odată considerată impenetrabilă, se transformă în savane degradate, ceea ce amenință capacitatea acesteia de a stoca carbon.

Amazonia de Nord-Vest, care ocupă 65% din suprafața biotei amazoniene, este regiunea cu cele mai multe conflicte socio-ambientale din lume. Criminalitatea organizată este astăzi principalul accelerator al apropierii de punctul de non-retur în protejarea acestui ecosistem. Aceasta este concluzia raportului Fundației pentru Conservare și Dezvoltare Durabilă (FCDS), publicat cu trei zile înainte de V Summit al Președinților Amazoanieni de la Bogota.

Raportul amintește că pădurea amazoniană este cea mai bine conservată din lume: concentrează 10% din biodiversitatea globală. Râurile Amazonului furnizează 15% din toată descărcarea fluvială a oceanelor lumii și pot procesa între 90.000 și 140.000 de milioane de tone metrice de carbon, în timp ce planeta produce 100 de milioane de tone pe zi (date din 2021). Ceea ce îngrijorează este că jungla, odată considerată impenetrabilă, s-a încălzit cu 0,6 grade Celsius din 1950, proces care s-a intensificat din 1980. Aceasta, împreună cu presiunea umană crescândă, transformă porțiuni vaste în savane degradate, ceea ce afectează capacitatea acesteia de a fi un rezervor de carbon.

Documentul subliniază principalele amenințări la adresa acestui ecosistem vital. Cea mai cunoscută este defrișarea masivă, determinată în principal de creșterea extensivă a animalelor, monoculturi și drumuri ilegale. Potrivit datelor de la platforma Global Forest Watch, Amazonia de Nord-Vest a pierdut 14,7 milioane de hectare între 2001 și 2023. Aceasta este echivalentul distrugerii pădurilor care ar putea ocupa întreg teritoriul Hondurasului.

Extracția de aur, o consecință directă a mineritului ilegal care afectează râurile, peștii și comunitățile indigene, generează, de asemenea, consecințe dramatice asupra mediului și sănătății. De exemplu, în Parcul Național Natural Yaigojé Apaporis din Columbia, jumătate dintre femeile aflate la vârsta fertilă riscă să nască copii cu un coeficient de inteligență redus cu până la patru puncte din cauza nivelului de mercur. În Brazilia, o anchetă cu mostre de păr de la locuitorii a trei sate ale poporului Munduruku arată că în 2021, aproape 60% dintre ei aveau niveluri de mercur atât de ridicate încât sunt asociate cu riscuri cardiovasculare și hipertensiune arterială, în special la femeile aflate la vârsta fertilă.

O a treia amenințare este violența împotriva apărătorilor mediului, care a transformat Amazonia în cea mai letală regiune din lume pentru liderii de mediu. Raportul notează că în 2023, 55% din crimele acestor lideri la nivel mondial au avut loc în țările amazoniene. Columbia a ocupat primul loc, cu 79 de cel puțin 196 de persoane ucise pentru apărarea mediului pe planetă.

La toate acestea se adaugă colonizarea și pierderea teritoriilor indigene, motivate atât de acapararea de terenuri sau de expansiunea exploatării terenurilor, cât și de intrarea coloniștilor și a grupurilor armate. Un studiu din 2020 privind terenurile indigene și mineritul în Amazonia, care a acoperit Bolivia, Brazilia, Columbia, Ecuador, Guyana și Peru, a constatat că „concesiunile miniere industriale acoperă aproximativ 1,28 milioane de kilometri pătrați (peste 18% din Amazonia) și se suprapun cu 450.000 de kilometri pătrați (peste 20%) din terenurile indigene, afectând 31% din aceste teritorii”.

Raportul subliniază că acest amestec de probleme este agravat de abordările polițienești și de „mână de fier” ale multor guverne, care duc la prioritizarea strategiilor militare care marginalizează comunitățile și distrug încrederea, care ar fi esențială pentru implementarea soluțiilor cu locuitorii. La aceasta se adaugă schimbările climatice, care pot duce la faptul că pădurea ajunge la un punct de non-retur; capturarea statului, cu autorități locale, procurori și judecători influențați de interese corporative sau de grupuri ilegale; și cooptarea proceselor comunitare în care ilegali intră în organizații sociale și le subminează guvernarea legitimă.

Toate acestea se întâmplă pe fondul unei criminalități organizate care construiește un fel de stat paralel și transfrontalier, conchide raportul, care identifică 17 grupuri armate. Printre acestea se numără Comando Vermelho, Primeiro Comando da Capital (PCC), Familia del Norte (FDN), Piratas dos Solimões, Tropa do Rei (TDR), Bonde dos 13 (B13), Primeiro Comando da Panda (PCP) din Brazilia; Comandos de Frontera, Estado Mayor Central (EMC), Estado Mayor de Bloques y Frente (EMBF), Segunda Marquetalia, La Constru și Ejército de Liberación Nacional (ELN) din Columbia; Tren de Aragua din Venezuela; Los Choneros și Nueva Generación din Ecuador; și Rápidos del Amazonas din Peru. „Există semne că grupurile armate și criminalitatea organizată finanțează campanii politice, instrumentalizează instanțele de participare ale populației civile și fac incursiuni în sectorul formal”, se arată în document.

Dintre acestea, Comando Vermelho, Comandos de la Frontera, EMC, PCC și ELN au capacitate transnațională, inclusiv în zone precum tripla frontieră dintre Columbia, Peru și Brazilia. Un alt exemplu este așa-numita Nueva Generación, o alianță criminală între Los Lobos, Chone Killers și disidenți Tiguerones, care s-a născut în Ecuador și se extinde.

Toate aceste presiuni nu pot fi reduse la un conflict între elemente legale și ilegale sau la traficul de droguri, notează raportul. Este mai degrabă un univers de ciocniri diverse care interacționează între ele. Printre altele, există dispute de mediu „între actori, interese, valori sau modele de dezvoltare opuse”; dispute economice din cauza diferitelor forme de; dispute de criminalitate organizată care devine din ce în ce mai coordonată și exercită un control mai mare în zonele în creștere; sau dispute comunitare între popoarele indigene, comunitățile de fermieri, coloniști, locuitorii de coastă și afro-descendenți care concurează pentru utilizarea și controlul terenurilor.

În fața unei astfel de provocări, conchide studiul, răspunsurile statale „au fost marcate de schimbări de guvern și de discontinuitatea politicilor publice, ceea ce în multe cazuri a favorizat avansul defrișărilor, creșterea violenței și extinderea criminalității organizate în regiune”. Și lansează o propunere: „Efortul comun împotriva criminalității organizate trebuie tradus în reconstrucția țesutului social și a, recuperarea unei mai mari legitimități a democrațiilor amazoniene și dezvoltarea de alternative economice compatibile cu pădurea”.