În fața unei amenințări climatice fără precedent, Curtea Inter-Americană solicită măsuri urgente pentru protejarea drepturilor omului. Decizia Curții subliniază necesitatea unor acțiuni imediate din partea statelor pentru a aborda consecințele schimbărilor climatice.

Pe 3 iulie 2025, Curtea Inter-Americană a Drepturilor Omului (Corte IDH) a notificat Avizul Consultativ 32, referitor la Urgența Climatică și Drepturile Omului. Aceasta este o hotărâre juridică importantă, care, potrivit experților, marchează un moment decisiv în protejarea umanității în fața unei amenințări care, conform celor mai bune dovezi științifice, nu mai este o posibilitate viitoare, ci o urgență prezentă, care afectează exercitarea drepturilor omului.

Creșterea accelerată a temperaturii globale – determinată în principal de activitățile umane – constituie o urgență climatică care amenință în mod direct și crescător drepturile fundamentale ale milioanelor de oameni din întreaga lume. Impactul acesteia este inegal: afectează în mod sever pe cei care au cea mai mică capacitate de răspuns, cum ar fi țările cu mai puține resurse economice și persoanele aflate în situații de vulnerabilitate. Această urgență poate fi abordată în mod adecvat doar prin acțiuni urgente și eficiente, articulate și coerente cu drepturile omului, bazate pe reziliență, cooperare și dezvoltare durabilă.

Avizul consultativ, prezentat regiunii într-un context istoric, a fost emis la cererea Republicilor care, în 2023, au întrebat Curtea cum ar trebui să răspundă statele la criza climatică, folosind o abordare bazată pe drepturile omului. Construcția acestui proces consultativ este fără precedent. A fost cel mai participativ din istoria Tribunalului: peste 600 de actori globali au contribuit cu aproximativ 260 de observații scrise din partea statelor, comunităților științifice, organizațiilor internaționale, societății civile și sectorului privat.

În timpul a trei audieri publice, desfășurate în diferite săptămâni în Barbados și în cursul anului 2024, am ascultat peste 180 de delegații. Ne-am confruntat cu reprezentanți ai statelor, popoarelor indigene din Alaska până în Patagonia, copii și adolescenți, oameni de știință, instituții universitare, agenții ale sistemului Națiunilor Unite și experți în domeniu, care au intervenit cu convingere. Această participare istorică reafirmă faptul că schimbările climatice sunt o provocare comună care necesită răspunsuri incluzive, urgente și bazate pe lege și știință. A venit timpul pentru justiție climatică, cu o abordare bazată pe drepturile omului și mai decisă și solidară ca niciodată.

Pe baza acestui proces, Tribunalul a identificat trei obligații convenționale: de respectare, de garanție și de cooperare. Statele trebuie să se abțină de la orice comportament care provoacă un regres nejustificat în protecția împotriva crizei climatice și, în același timp, să adopte toate măsurile necesare pentru a reduce riscurile derivate din degradarea sistemului climatic, precum și din condițiile de expunere și vulnerabilitate. Aceste măsuri trebuie să se bazeze pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, să încorporeze perspectiva drepturilor omului în toate etapele acțiunii climatice, să asigure o supraveghere adecvată și să asigure transparență, monitorizare și responsabilitate.

În mod similar, în această decizie, Curtea a recunoscut existența dreptului omului la un mediu sănătos, derivat din dreptul la un mediu sănătos. Această recunoaștere permite delimitarea mai clară a obligațiilor specifice ale statelor în fața crizei climatice și solicitarea respectării acestora în mod autonom. Curtea a explicat că o climă sănătoasă este una liberă de interferențe antropice periculoase pentru oameni și pentru natură în ansamblu, care protejează atât interesele individuale, cât și cele colective, inclusiv drepturile generațiilor prezente și viitoare.

Nu există nicio îndoială că criza climatică exercită o presiune fără precedent asupra supraviețuirii umane. În fața acestei provocări, statele trebuie să acționeze cu diligență în ceea ce privește cauzele schimbărilor climatice. Prin urmare, este necesar să se reducă emisiile de gaze cu efect de seră, să se reglementeze comportamentul indivizilor, să se evalueze impacturile climatice, acolo unde este cazul, și să se avanseze în mod hotărât către modele de dezvoltare durabilă. Aceste îndatoriri nu sunt aspirații voluntariste, ci responsabilități juridice care trebuie traduse în politici publice eficiente.

Este clar că există drepturi deosebit de vulnerabile în fața urgenței climatice, cum ar fi viața, sănătatea, integritatea personală, apa, alimentația, educația, munca, libertatea de reședință și circulație, printre altele. Aceste drepturi trebuie protejate prin politici de adaptare care să țină cont de nevoile diferențiate ale oamenilor și, bineînțeles, ale comunităților vulnerabile.

Cu acest aviz consultativ, Curtea Inter-Americană își îndeplinește mandatul în cadrul dreptului internațional: să garanteze drepturile omului, să consolideze statul de drept și să promoveze adoptarea de decizii incluzive, transparente și participative, în special cele legate de criza climatică. Acest angajament necesită asigurarea accesului la informație, justiție, participare publică și cunoaștere științifică, precum și recunoașterea și valorizarea cunoștințelor locale, tradiționale și indigene. Un accent special trebuie pus pe datoria consolidată de protecție a apărătorilor mediului, în conformitate cu standardul deja dezvoltat de această Curte.

Prin aceasta, Curtea reafirmă că drepturile omului nu sunt străine de criza climatică. Ele sunt centrul acesteia. Acum este responsabilitatea noastră, a statelor, companiilor și a întregii comunități internaționale, să acționăm în consecință.

Desigur, avizul consultativ nu impune o soluție unică. Dimpotrivă, invită la o acțiune plurală, contextualizată și solidară. În fața unei amenințări fără precedent, nu există loc pentru indiferență sau negare. Ceea ce este în joc nu este doar viitorul mediului, ci însăși existența umanității și a drepturilor sale.

Nancy Hernández López, Președintele Curții Inter-Americane a Drepturilor Omului