Anii 2023, 2024 și 2025 sunt confirmați ca fiind cei mai călduroși înregistrați vreodată, o realitate incontestabilă care a marcat deschiderea summitului climatic de la Belém. Principalul vinovat este arderea combustibililor fosili și emisiile de gaze cu efect de seră rezultate. Concentrația de dioxid de carbon (CO₂) în atmosferă a atins cote fără precedent, iar secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a avertizat că 2025 va stabili un nou record negativ.

Într-un discurs ferm la conferința de două zile la care participă 53 de șefi de stat și de guvern, Guterres a subliniat că "criza climatică se accelerează", enumerând fenomene extreme precum "incendii forestiere fără precedent, inundații mortale, super-furtuni".

Referindu-se la raportul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), prezentat la Belém, Guterres a menționat că, pe lângă creșterea emisiilor, 2025 se va încheia ca al doilea sau al treilea cel mai cald an înregistrat. Este deja cert că ultimii trei ani sunt cei mai călduroși de la începutul măsurătorilor directe, acum 176 de ani, iar datele indirecte confirmă, de asemenea, o creștere a temperaturilor.

Celeste Saulo, secretarul general al OMM, a avertizat că nu este vorba doar de temperaturi medii, ci și de dezastre naturale din ce în ce mai frecvente și intense. "Vedem zilnic o climă distructivă", a declarat Saulo, menționând că "legile fizicii nu pot fi sfidate. Știința nu minte". Concentrațiile de gaze cu efect de seră sunt cele mai ridicate din ultimii 800.000 de ani, condamnând planeta la un viitor mai fierbinte și mai periculos.

Guterres a arătat cu degetul spre responsabilii principali ai acestei accelerări: combustibilii fosili. "Prea multe corporații obțin profituri record din devastarea climatică. Prea mulți lideri rămân captivi intereselor combustibililor fosili, în loc să protejeze interesul public", a spus el. La un summit anterior, s-a reușit o mențiune directă a combustibililor fosili și a necesității de a-i abandona. Guterres a cerut transformarea acestui angajament în acțiune, asigurând sprijin pentru țările în curs de dezvoltare dependente de acești combustibili. El a calificat sprijinul politic și financiar pentru acest sector drept "auto-distructiv", afirmând că "fiecare dolar investit în subvenții pentru combustibili fosili este un dolar deturnat de la sănătatea noastră și viitorul nostru comun".

Summitul de la Belém a atras lideri europeni importanți, inclusiv președinții Comisiei Europene și Consiliului European, alături de Emmanuel Macron și Pedro Sánchez, dar a lipsit prezența liderilor din patru dintre cele cinci economii cu cele mai mari emisii: Statele Unite, China, India și Rusia.

Acordul de la Paris din 2015 stabilea ca obiectiv limitarea creșterii temperaturii la 2 grade Celsius, și, pe cât posibil, la 1,5 grade, față de nivelurile preindustriale. Limita de 1,5 grade a fost deja atinsă punctual în 2024. Guterres a avertizat că este "inevitabil" ca acest prag să fie depășit în mod stabil "începând cu anii 2030". Experții IPCC au indicat că singura șansă de a respecta obiectivul mai ambițios al Parisului ar fi o depășire temporară, urmată de inversare, o perspectivă nerealistă în prezent. O depășire chiar și temporară va aduce "distrugere și costuri mult mai mari pentru toate națiunile", a concluzionat Guterres, numind-o "un eșec moral și o neglijență mortală".