Negocierile dintre Armenia și Azerbaidjan pentru un acord de pace, ce ar pune capăt conflictului de peste trei decenii, au intrat într-o fază mai activă, cu Statele Unite încercând să-și consolideze influența în regiune. Întâlnirea dintre prim-ministrul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev la Abu Dhabi a reprezentat un pas important în acest sens.

Părțile au discutat despre normalizarea relațiilor. Donald Trump și-a exprimat încrederea într-un acord rapid, subliniind rolul de mediator al Washingtonului. Discuțiile de la Abu Dhabi, prima întâlnire a liderilor fără participarea altor țări, au fost considerate constructive.

Disputa privind Nagorno-Karabah, care a dus la conflict după destrămarea URSS, rămâne un punct central. După războiul din 2020 și acțiunile militare din 2023, regiunea a trecut sub controlul Azerbaidjanului, ceea ce a dus la exodul populației armene. Se discută despre crearea unui coridor prin teritoriul Armeniei, care ar conecta exclava azeră Nahicevan cu restul țării, precum și ar asigura o legătură cu Turcia.

SUA au propus acordarea drepturilor de administrare a acestui coridor unei companii americane pentru 100 de ani. În paralel, se observă o apropiere a Armeniei de Occident și o răcire a relațiilor cu Rusia, ceea ce este confirmat de acordurile semnate cu SUA și de dorința de integrare în Uniunea Europeană. Azerbaidjanul, de asemenea, își consolidează legăturile cu Occidentul, extinzând relațiile comerciale cu Turcia și UE.

Deschiderea coridorului de transport ar putea aduce Europei o nouă rută de aprovizionare cu resurse energetice din Azerbaidjan și Asia Centrală, reducând dependența de gazul rusesc. Azerbaidjanul, la rândul său, va avea posibilitatea de a-și diversifica piețele și de a-și consolida influența diplomatică în regiune.