Disputa legală dintre moștenitorii ultimei dinastii regale italiene, Savoia, și statul italian s-a încheiat în defavoarea familiei regale. Instanța a decis că bijuteriile, care anterior aparțineau familiei regale, rămân proprietatea Italiei. Decizia a fost luată la 15 mai de Tribunalul Civil din Roma, care a respins cererea moștenitorilor lui Umberto al II-lea, ultimul rege al Italiei, calificând-o ca fiind „în mod evident nefondată”.

Litigiul, început în 2022, a vizat valorile confiscate de la monarh după instaurarea republicii în 1946. Moștenitorii, în special, au contestat dreptul statului de a deține bijuterii care anterior aparțineau familiei regale.

Tezaurul include aproximativ 7.000 de diamante și 2.000 de perle montate în zeci de coliere, cercei, diademe și broșe, purtate de regine și prințese, precum Elena de Orleans și Margareta de Savoia. Bijuteriile au aparținut familiei regale până la 5 iunie 1946, când prim-ministrul Alcide De Gasperi i-a cerut lui Umberto al II-lea să le predea statului. Conform Constituției Regatului Italiei, bijuteriile coroanei erau predate regilor „ca dotare” pentru exercitarea funcțiilor lor, dar nu ca proprietate personală, după cum susținea atunci De Gasperi.

După decizia instanței, reprezentantul Băncii Italiei, Olina Capolino, și-a exprimat speranța că statul va expune în curând aceste bijuterii istorice într-un muzeu. Cu toate acestea, Casa de Savoia nu intenționează să renunțe și intenționează să apeleze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a contesta decizia. De asemenea, aceștia intenționează să solicite statului italian „restituirea valorii tuturor proprietăților aparținând familiei”.

În 2021, fosta familie regală a prezentat deja o cerere de returnare a bijuteriilor, dar aceasta a fost respinsă. O nouă încercare, un an mai târziu, nu a avut succes. Avocatul familiei Savoia a susținut că bijuteriile au o mare valoare istorică și economică. În actul de predare a bijuteriilor Băncii Italiei s-a indicat că acestea trebuie păstrate și „puse la dispoziția celor care au dreptul la ele”, iar moștenitorii lui Umberto al II-lea susțin că ei sunt cei care au acest drept.