Organizația Meteorologică Mondială (OMM) prezintă raportul privind starea climei globale în 2024

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) prezintă miercuri raportul său privind starea climei globale în 2024, unde analizează toți indicatorii unei crize climatice care se resimte pe întreaga planetă. Secretarul său general, Celeste Saulo (Buenos Aires, 60 de ani), trece în revistă în acest interviu prin videoconferință principalele rezultate ale acestui studiu, în care se subliniază că 2024 a fost cel mai cald an înregistrat până acum. Dar, în plus, raportul analizează impactul tot mai mare pe care încălzirea globală îl are asupra planetei. În acest context în care dovezile se înmulțesc, populismul negaționist avansează în lume, condus de personaje precum Donald Trump sau Javier Milei.

Întrebare: 2024 a fost un an de căldură record și, de asemenea, un an record în ceea ce privește concentrația în atmosferă a gazelor cu efect de seră. Este posibil să se disocieze cele două aspecte?

Răspuns: Știința ne-a demonstrat clar că gazele cu efect de seră sunt principalii responsabili pentru încălzirea globală pe care o observăm. Și există o documentație precisă și solidă în acest sens: din păcate, acțiunea umană este cea care cauzează această încălzire.

Î: Cu toate acestea, există voci care încă disociază cele două aspecte.

R: Da, dar ca organizație cu bază științifică și tehnologică, OMM se bazează pe date, pe dovezi științifice și pe lucrări publicate în întreaga lume. IPCC, care este cel care face evaluările, a fost foarte categoric în această privință. Întotdeauna pot exista voci disidente, dar sunt voci izolate. Consensul științific este clar și noi, ca organizație, ne plasăm de partea consensului științific.

Î: Adică, nu este ceva politic, ci știință ceea ce se arată în acest raport pe care îl prezentați.

R: Da, absolut. Știința ne-a oferit multe instrumente pentru o viață mai bună, pentru a înțelege mai bine planeta pe care trăim. Și în acest caz particular, știința ne avertizează despre ceea ce se întâmplă cu clima, pornind de la aceste monitorizări pe care noi le coordonăm la nivel global, dar care sunt realizate de țări. Acesta este un aspect care trebuie subliniat: sunt date ale țărilor, sunt date generate de propriile servicii meteorologice și hidrologice ale tuturor țărilor, cele care sunt utilizate pentru a face această evaluare.

Î: Recordul de căldură din 2024 este o excepție sau face parte dintr-o tendință?

R: Din păcate, este o tendință. Începând cu anii șaizeci și până în prezent, tendința este clar de a genera anomalii de temperatură, care sunt în creștere. În raportul nostru, subliniem că în ultimii zece ani, toți au fost individual maxime relative de temperatură.

Î: Dar în raport se menționează și câțiva factori care au putut influența caracterul extraordinar al anilor 2023 și 2024, pe lângă gazele cu efect de seră, care sunt principalul element de încălzire.

R: Exact, noi vorbim întotdeauna despre variabilitatea climatică, deoarece este o realitate și este ceva asupra căruia OMM lucrează mult, de asemenea. Unul dintre marii factori ai variabilității climatice este fenomenul El Niño și, bineînțeles, când El Niño este activ, se înregistrează de obicei temperaturi mai ridicate, în principal în emisfera nordică.

Î: Și acest an 2025 poate stabili un alt record fără prezența lui El Niño?

R: În principiu, experții semnalează că nu ar trebui să ne așteptăm la un record, dar sistemul este cuprins într-o tendință de încălzire. În orice caz, recordurile sunt ca niște semnale de alarmă, sunt ca niște sirene. Tendința este preocuparea de fond, care este important de subliniat. Cred că 2024 funcționează ca o sirenă.

Î: Pentru că schimbările climatice înseamnă mult mai mult decât recorduri de temperaturi medii, nu?

R: Desigur, și o semnalăm în raportul nostru. Există mulți indicatori și toți, absolut toți indicatorii, sunt îngrijorători. Cei care indică starea oceanelor, fie prin înălțimea nivelului mării, fie prin conținutul de căldură din mare, sau prin acidificarea apei. Sau topirea ghețarilor, cum ar fi suprafața ghețurilor din Arctica și Antarctica. Sau numărul de evenimente extreme... Măsurăm mulți indicatori și nu este un fapt izolat, pentru că toți indică în aceeași direcție și răspund la un același fenomen fizic, cel al încălzirii, încălzirea susținută provocată de gazele cu efect de seră.

Î: Oriunde te uiți, schimbările climatice își arată fața.

R: Exact. Știm, de asemenea, că există indicatori care sunt mai îngrijorători decât alții, cum ar fi cazul creșterii nivelului mării pentru micile state insulare. Sau ca acidificarea oceanelor când vorbim despre ecosisteme. Sau ca valurile de căldură când vorbim despre sănătate.

Î: Ne aflăm în momentul în care semnalele schimbărilor climatice sunt cele mai clare?

R: Cu siguranță. Este puțin dificil să explici oricui ce înseamnă o anomalie de 1,55 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Majoritatea va spune: ce este asta? De aceea, în raportul nostru, documentăm evenimentele extreme. Asta este ceea ce simt oamenii. Asta experimentează țările mai puțin dezvoltate și cele mai dezvoltate, deși cu consecințe diferite datorită capacității de răspuns și de recuperare. Ceea ce se caută în raport este să se relaționeze o variabilă oarecum abstractă cu fapte concrete ale realității care au afectat absolut toată planeta. Nu există un singur loc pe planetă, niciun continent, unde se poate spune că aici nu s-a întâmplat nimic. De la Antarctica până la America de Nord, până la micile state insulare din Pacific... Absolut toți au fost afectați de un eveniment extrem extraordinar pentru ceea ce sunt recordurile lor oficiale.

Î: Nu vi se pare greu de înțeles că în acest context are loc o ascensiune a populismului negaționist în lume?

R: Da, realitatea este că este greu de înțeles. Dar nu este rolul OMM să intre pe acest teren. Rolul său este să arate dovezile, și acesta este rolul pe care vom continua să ni-l asumăm și pe care ni l-am asumat istoric.

Î: Subliniați că datele provin din țări, de la serviciile meteorologice naționale. Vă îngrijorează faptul că, odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, ar putea exista o întrerupere a informațiilor de la agențiile federale către OMM?

R: Sper că acest lucru nu se va întâmpla. OMM comemorează anul acesta 75 de ani în cadrul sistemului ONU, dar avem deja 152 de ani ca organizație. Și cum a supraviețuit ceva 152 de ani? Prin înțelegerea țărilor a importanței de a partaja datele meteorologice. Pentru că vremea și clima nu țin cont de granițele geografice. Fenomenele asociate cu circulația aerului se mișcă. Și a existat o înțelegere foarte timpurie, acum 152 de ani, că dacă nu se partajează informațiile, este un dezavantaj pentru țări. De exemplu, eu vin din Argentina, și un front rece care începe să afecteze Chile, la un moment dat va afecta Argentina, și rapid Uruguay, și va ajunge în Brazilia. Și dacă nu există un sistem de schimb de date, rămâi foarte expus și, într-adevăr, fără posibilitățile de a putea preveni, proteja populația și de a lua măsuri. Ideea de a schimba informații este foarte veche și a supraviețuit tuturor tipurilor de situații și crize globale.

Î: Președintele Javier Milei, pe lângă faptul că se arată sceptic cu privire la schimbările climatice, a retras delegația Argentinei la ultimul summit privind clima. Ce părere aveți despre acel pas?

R: Sunt decizii suverane ale țării, pe care sper că le pot reflecta în lumina a ceea ce se întâmplă. De exemplu, Argentina a suferit recent inundații teribile în orașul Bahía Blanca, 16 persoane au murit. Este consemnat în studiile colegilor argentinieni și din întreaga lume că unele sectoare din centrul și estul Argentinei sunt mai vulnerabile la schimbările climatice. Și acest lucru se înscrie aici. Sper ca informațiile să ajungă la nivelurile la care trebuie să ajungă, pentru ca țara să fie mai bine pregătită. Țările care se pregătesc cel mai bine vor fi cele care au posibilitatea de a găsi chiar oportunități într-o climă în schimbare. Și a nega posibilitatea de a te pregăti mi se pare că nu ajută.

Î: În 2024, a fost depășită pentru prima dată într-un an oficial bariera de 1,5 grade Celsius de încălzire față de nivelul preindustrial. Putem considera deja că Acordul de la Paris a fost încălcat?

R: Nu, pentru că Acordul de la Paris ia ca punct de referință medii de temperatură de 20 de ani. Un an nu face media de 20. Dar ceea ce face este să aprindă sirenele într-o tendință care se mișcă în sus ireversibil.

Î: Cu ce mesaje ar trebui să rămână societatea din raportul privind starea climei globale în 2024?

R: Cred că trebuie să rămânem cu ideea că indicatorii sunt alarmanti, pentru că toți, în mod consecvent, indică o agravare; fie că este vorba de emisia de gaze cu efect de seră, de topirea ghețarilor, de creșterea temperaturii, de numărul de evenimente extreme. Dar, în plus, toți acești indicatori ai fizicii climei se traduc în impacturi asupra oamenilor, asupra societăților. Această traducere asupra impacturilor are legătură cu sănătatea, securitatea alimentară, accesul la apă, tot felul de probleme legate de dezvoltare și bunăstare. Trebuie să facem această conexiune între ceea ce se întâmplă într-un sistem fizic, cum este clima, și ceea ce ni se întâmplă nouă ca indivizi care trăim într-o societate globalizată.