În câteva cuvinte
În Spania, s-a analizat modul în care este finanțată Biserica prin impozite. Sunt prezentate tendințele, demografia și impactul veniturilor asupra alegerilor cetățenilor.
În fiecare an, atunci când completează declarația fiscală, milioane de spanioli se confruntă cu o alegere simplă, dar semnificativă: să bifeze sau nu o căsuță specială referitoare la finanțarea Bisericii. Acest simbol, deși nu influențează direct cuantumul impozitelor plătite, reflectă credințele religioase, tradițiile și opiniile sociale. De aproape patru decenii, această căsuță servește ca un fel de barometru al relației dintre Biserică și societatea spaniolă.
Începând cu 22% dintre contribuabili, procentul a scăzut treptat, dar în ultimii ani s-a observat o creștere a veniturilor în fondul bisericesc. Acest lucru se datorează nu creșterii numărului de credincioși, ci creșterii veniturilor populației. Suma totală a donațiilor în 2023 a atins 131 de milioane de euro, lucru confirmat de datele Agenției Fiscale.
În același timp, dacă luăm în considerare nu numai donațiile directe, ci și alegerea căsuței duble (finanțarea Bisericii și a nevoilor sociale), atunci procentul plătitorilor crește la 31%. Procentul celor care aleg doar nevoi sociale este, de asemenea, de 31%. Majoritatea spaniolilor (cei care nu aleg niciuna dintre căsuțe) preferă ca impozitele lor să meargă în bugetul general.
Reprezentantul Conferinței Episcopilor din Spania explică tendința prin faptul că, în ultimii ani, mai mulți oameni cu venituri mari s-au alăturat declarației. Experții notează că sprijinul pentru Biserică se menține și chiar crește, deși există o scădere procentuală a numărului total de declarații.
Profesorul de sociologie Rafael Ruiz Andrés consideră că impozitul pe venit este un indicator al relației cetățenilor cu Biserica, indicând un proces de secularizare. Analiza datelor arată că tinerii sub 40 de ani indică mai rar finanțarea Bisericii (5%), în timp ce în rândul celor peste 70 de ani, acest indicator atinge 20%.
Odată cu creșterea veniturilor, după cum arată datele, crește și numărul persoanelor care aleg căsuța de finanțare a Bisericii: de la 5% în grupul cu cele mai mici venituri la 23% în grupul cu cele mai mari (de la 150.000 de euro pe an). Conferința Episcopilor recunoaște această tendință, explicând-o prin factori sociologici și religioși.
Cea mai mare contribuție la secularizare este adusă de reprezentanții clasei de mijloc. Diferențele regionale joacă, de asemenea, un rol: în Catalonia, în ciuda secularizării, Biserica primește fonduri considerabile datorită veniturilor mari ale populației. Diferențele de gen sunt practic absente – bărbații și femeile aleg căsuța de finanțare a Bisericii în aproape aceeași proporție.
Astfel, contribuțiile fiscale reprezintă 23% din resursele totale ale Bisericii, asigurând finanțarea de aproape 295 de milioane de euro. Experții subliniază necesitatea de a reevalua structura de finanțare, preferând donațiile private în detrimentul fondurilor publice.
