Frunzele de coca, asociate tradițional cu zonele rurale și comunitățile indigene din Bolivia, câștigă teren în spațiile urbane, generând noi forme de consum „industrializat” și reacții mixte.

Barurile și magazinele din La Paz, Cochabamba și alte orașe oferă bere, băuturi și dulciuri cu aromă de coca. Tineri și reprezentanți ai clasei de mijloc adoptă această tradiție, anterior percepută ca străină. Schimbarea de percepție este legată de „machucada coca” – coca mărunțită, cu diverse arome adăugate.

Antropologul Alison Spedding subliniază că coca tradițională și „machucada” sunt practic aceleași. Diferența constă în procesare: mărunțirea eliberează mai rapid alcaloizii. Mestecarea coca, sau „acullico”, este parte a patrimoniului cultural imaterial al Boliviei din 2016 și are chiar o zi națională, pe 11 ianuarie. Cronicile istorice din secolul al XVI-lea arată că coca era folosită de nativi pentru forță, rezistență, ofrandă, medicament sau hrană.

Cu toate acestea, nu toți împărtășesc entuziasmul pentru noua tendință. Unii experți consideră că „machucada coca” denaturează utilizarea tradițională. Sociologul Sdenka Silva susține că metodele moderne de producție folosesc arome chinezești ieftine, reducând calitatea și autenticitatea produsului.

Producătorii de „machucada coca” oferă arome variate, de la fructul pasiunii și gumă de mestecat la ciocolată și Red Bull. Produsul, amestecat cu bicarbonat de sodiu, stevia și uneori cofeină, câștigă popularitate datorită ușurinței de utilizare. Jurnalistul Agustín E. remarcă faptul că noua formă de consum „deritualizează” procesul, făcându-l mai rapid și mai concentrat pe efect.

Criticii, inclusiv medici, exprimă îngrijorări cu privire la potențialele riscuri pentru sănătate. Deși coca este tradițional folosită pentru digestie și combaterea răului de altitudine, unii specialiști asociază „machucada coca” cu riscul de cancer oral, mai ales în prezența leziunilor orale.

În prezent, nu există dovezi științifice convingătoare, dar dezbaterea rămâne deschisă. Benjamín Rocha, consumator regulat de „machucada coca”, menționează că și-a schimbat atitudinea față de mestecarea tradițională a coca, conștientizând valoarea sa culturală. Chiar și în zonele tradiționale de cultivare a coca, cum ar fi Yungas, „machucada” își găsește adepți.

Importanța economică a coca pentru Bolivia este considerabilă. Doar în Cochabamba sunt peste 2.000 de puncte de vânzare care oferă până la 92 de arome diferite de coca. Se estimează că în țară există 5.000 de producători de coca și 31.000 de hectare de culturi, care asigură mijloacele de trai pentru milioane de oameni. Autoritățile se tem însă că o eventuală „naționalizare” a producției ar putea afecta echilibrul existent.

Istoria coca în Bolivia se întinde pe secole. De la opoziția bisericii în secolul al XVI-lea până la includerea pe lista substanțelor controlate de ONU în 1961, coca a stârnit mereu controverse. Astăzi, în ciuda noilor provocări și dezbateri, consumul de coca rămâne o parte a realității boliviene, adaptându-se la condițiile moderne.