Criză umanitară pe Barajas: Sute de persoane fără adăpost și conflict între autoritățile din Madrid

Criză umanitară pe Barajas: Sute de persoane fără adăpost și conflict între autoritățile din Madrid

În câteva cuvinte

Sute de persoane fără adăpost au găsit adăpost în aeroportul Barajas din Madrid, creând o criză umanitară. Operatorul aeroportuar AENA și Primăria Madridului se acuză reciproc de lipsa de acțiune, ajungând la amenințări legale. O organizație religioasă încearcă să realizeze un recensământ al persoanelor afectate.


Aeroportul Barajas din Madrid servește de multe luni drept singurul acoperiș pentru sute de persoane aflate în situații de dificultate. Scenariul s-a agravat treptat până când a ajuns în prim-plan la mijlocul lunii februarie: conflicte, probleme de salubritate, plângeri ale angajaților și un volum de persoane nemaivăzut până acum.

S-au numărat până la jumătate de mie de persoane, de zece ori mai mult decât înainte. În ciuda problemei fără precedent și a lunilor scurse, niciuna dintre autoritățile responsabile — operatorul aeroportuar AENA, Primăria Madridului, Delegația Guvernului sau Ministerul Migrației — nu știe exact cine sunt aceste persoane. Cunoașterea profilelor lor este esențială pentru a defini responsabilitățile fiecărei instituții.

AENA spune că identificarea este responsabilitatea Primăriei, iar aceasta din urmă afirmă că ar trebui să o facă AENA. În fața inacțiunii, a fost nevoie ca o entitate religioasă — Mesa de la Hospitalidad, din care face parte Cáritas — să întreprindă din proprie inițiativă un recensământ al sutelor de persoane care se refugiază pe aeroport în fiecare noapte. Recensământul nu a fost încă făcut public.

Conflictul dintre administrații — care se învinuiesc reciproc fără a ajunge la nicio soluție, chiar dacă au un grup de lucru comun de săptămâni întregi — a escaladat vineri. Primarul, José Luis Martínez Almeida, a declarat că primăria așteaptă ca guvernul lui Pedro Sánchez să elaboreze „un studiu despre persoanele aflate în aeroport pentru a putea individualiza soluțiile”. Și a adăugat: „Continuăm să așteptăm. Încă nu îl avem. Văzând situația, acest studiu ar trebui să fie gata cât mai curând posibil”.

Cuvintele primarului l-au surprins pe președintele AENA, Maurici Lucena, care s-a grăbit să convoace presa pentru a răspunde Primăriei, pe care a acuzat-o că „pune în scenă confuzia”. Lucena a anunțat că îi va cere formal lui Almeida să înceteze „neglijarea atribuțiilor sale” și că, dacă nu ia măsuri, va duce chestiunea în instanță, într-un proces contencios-administrativ.

Președintele entității care gestionează aeroporturile din Spania a declarat că este surprins. El însuși îl sunase pe primar joi, dar Almeida nu a răspuns. Lucena a insistat cu un mesaj. Nimic. „M-a surprins că a făcut aceste declarații fără să fi vorbit măcar cu mine, printre altele, pentru că ne cunoaștem”, a spus el. „Cicã intenția inițială era de colaborare, ceva ce astăzi a fost pus sub semnul întrebării”, a reclamat Lucena.

Lucena a insistat că responsabilitatea pentru rezolvarea situației persoanelor fără adăpost din Barajas aparține exclusiv Primăriei. „Ceea ce se întâmplă, să spunem clar, este rezultatul neglijării atribuțiilor Primăriei Madridului”, a afirmat el. „Acest grup este în prezent lipsit de protecție juridică dacă serviciile sociale nu intervin așa cum este obligația lor legală”. Delegatul pentru Politici Sociale, José Fernández, nu a întârziat să-i răspundă: „Singura modalitate de a garanta asistența socială adecvată este ca toate administrațiile să se implice”. Fernández a acuzat, de asemenea, AENA de „manifestări repetate de neloialitate instituțională” și de „lipsă de transparență în acțiunile sale”.

Primăria susține că există multiple profiluri de persoane care dorm pe cartoane și că responsabilitatea sa se limitează la persoanele fără adăpost care au legături cu Madridul. O purtătoare de cuvânt nu a clarificat la ce se referă prin aceste „legături”, dar a informat că în aprilie, lucrătorii municipali au asistat 94 de persoane cu acest profil și că 12 au părăsit aeroportul pentru a merge la unul dintre centrele de primire. Restul, explică purtătoarea de cuvânt, ar fi solicitanți de azil, adică persoane care cer protecție în Spania deoarece invocă riscuri în țările lor și a căror primire este competența statului. Și o a treia categorie nedefinită numită „alții”, în care ar fi grupate „persoane aflate în tranzit în oraș sau fără legături cu Madridul” și a căror competență revine „multiplelor administrații”. Ar fi vorba, de exemplu, de călători străini blocați în capitală din diverse motive sau spanioli înregistrați în alte municipalități din zona Madridului ale căror servicii sociale nu le-au acordat atenție.

Însă accentul este pus pe solicitanții de azil, împinși din nou în centrul unui conflict între Almeida și Ministerul Migrației care se târăște de ani de zile. Primăria sugerează că numărul lor este relevant și că Migrația nu își asumă responsabilitatea, deși fără un recensământ nu se poate ști cu certitudine câți sunt. Întrebat despre aceste profiluri, președintele AENA a lăsat să se înțeleagă că primele informații primite despre componența persoanelor arătau că numărul solicitanților de azil este „fie inexistent, fie foarte, foarte mic”.

Indignarea față de starea instalațiilor aeroportului Barajas a crescut constant de când imaginile cu coridoarele aglomerate de persoane care dormeau noaptea au ajuns în mass-media. Pe 20 martie, una dintre aceste persoane, un bărbat neidentificat, fără documente, de aproximativ 60 de ani, a decedat la intrarea în toaletele Terminalului 4 fără semne de violență. Multe companii aeriene, precum Fly Emirates, s-au plâns după cele întâmplate. Sindicatul Alternativa Sindical Aena/Enaire (ASAE) a denunțat că măsura luată de AENA a fost să-i mute de la ghișeele Terminalului 4 Etajul 2 Sud (unde este Fly Emirates) la cele din Terminalul 4 Etajul 2 Nord (unde este Boliviana Aviación). În urma protestelor acesteia din urmă, s-a decis să fie forțați să coboare la Etajul 1, într-o zonă ascunsă de turiști, unde sunt doar birouri neutilizate. Acolo s-a format un fel de ghetou în care sunt forțați să conviețuiască cei conflictuali, cei care fac trafic, care beau, se droghează sau chiar se prostituează, cu cei care înnoptează pe jos în Barajas și ies să-și caute de lucru (și chiar lucrează) și a căror problemă este exclusiv cea locativă și de resurse.

Read in other languages

Про автора

Elena este o jurnalistă specializată în cultură și artă. Articolele ei se remarcă prin stilul rafinat și înțelegerea profundă a proceselor artistice.