În câteva cuvinte
Sprijinul acordat de Mexic Cubei la Adunarea Generală a ONU a atras o mustrare dură din partea unui oficial al Departamentului de Stat al SUA, semnalând o posibilă deteriorare a relațiilor diplomatice pe fondul unei politici americane mai agresive.
Sprijinul continuu al Mexicului pentru Cuba în cadrul Adunării Generale a ONU a stârnit o mustrare diplomatică dură din partea Washingtonului, reaprindând fricțiunile dintre cei doi aliați nord-americani. Votul anual pentru rezoluția de încetare a embargoului american împotriva Cubei a beneficiat, ca de fiecare dată, de sprijinul Mexicului, deși numărul total de state care au susținut Havana a fost cel mai scăzut din acest secol.
Reacția Statelor Unite a fost neobișnuit de aspră. Un înalt oficial american, fost ambasador în Mexic, și-a exprimat "întristarea" față de poziția Mexicului, acuzându-l pe reprezentantul mexican la ONU, Héctor Vasconcelos, că se bazează pe "fantasii" și nu pe realitate. Vasconcelos, la rândul său, a acuzat SUA de "nesupunere continuă" față de voința majoritară a comunității internaționale și de utilizarea unei politici caracterizate de prejudecăți specifice Războiului Rece.
Analiștii internaționali consideră că plângerile SUA prevestesc o schimbare de epocă, marcând revenirea "Administrației Trump 2.0", în care nu există acceptare pentru nicio perspectivă contrară postulatelor sale, indiferent de sursă. Această abordare vizează recuperarea spațiilor pierdute în emisferă, bazându-se pe o reinterpretare a Doctrinei Monroe.
Relațiile Mexicului cu Cuba sunt stabile de peste 65 de ani. Actuala președintă, Claudia Sheinbaum, continuă politica predecesorului său, Andrés Manuel López Obrador, de a trimite petrol și motorină Cubei și de a primi medici cubanezi pentru a acoperi deficitul de specialiști. Sheinbaum a apărat în repetate rânduri aceste politici, subliniind că este vorba de "ajutor umanitar" și că Mexicul își definește politica externă pe principiul "colaborare, coordonare, dar nu subordonare".
Din punct de vedere istoric, Mexicul a servit ca o "punte" între Cuba și Statele Unite, consolidându-și statutul de vecin de încredere și lider regional. Însă, pe măsură ce Washingtonul, sub influența unor oficiali precum Marco Rubio, intensifică presiunea asupra Cubei – inclusiv prin amenințări de retragere a vizelor pentru cei care susțin programele medicale cubaneze, considerate de SUA "muncă forțată" – menținerea acestei poziții de echilibru devine o provocare majoră pentru administrația Sheinbaum.